CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Wojciech Zajaczkowski, ambasadorul Poloniei în Rusia: ÎN TRANSNISTRIA, TRĂIESC „MOLDOVENI ŞI CHIAR ROMÂNI”


ÎN TRANSNISTRIA, TRĂIESC „MOLDOVENI ŞI CHIAR ROMÂNI”

 

Aşa a spus domnul Wojciech Zajaczkowski, ambasadorul Poloniei în Rusia.

“Componenţa naţională a Transnistriei este componenţa naţională a societăţii moldoveneşti: ruşi, ucraineni, moldoveni şi chiar români. Dacă vom compara, de exemplu, cu situaţia din Nagorno-Karabah, e de înţeles unde se poate găsi mai simplu o rezolvare”, a declarat diplomatul polonez la cursurile Şcolii de iarnă de la Novgorod, pe tema “Rusia, NATO, UE: perspectivele cooperării tripartite”.

Proszę pana, noi vă mulţumim şi pentru acest adevăr afirmat pe jumătate, dar lucrurile stau totuşi oleacă diferit şi trebuie puse la punct. Diplomatul polonez poate să nu cunoască realitatea spaţiului românesc şi, de aceea, trebuie să repetăm până la uitare de sine: moldovean, oltean, transilvănean, vrâncean, bucovinean, dobrogean, bănăţean = valah = român. Există doar diferenţe de grai între aceste entităţi toponimice.

 Nu avem diferenţe de dialect, cu excepţia aromânilor, meglenoromânilor şi istroromânilor din sudul Dunării. Confuzii de termeni fac însă şi unii intelectuali români de la Bucureşti.

De ce nu ar face şi un polonez?

Indiferent însă de regiunea în care trăiesc ca autohtoni, românii din tot spaţiul lor de etnogeneză se caracterizează printr-o unitate spirituală fără egal în toată Europa. Italienii, de la care unii ne revendicăm şi astăzi, ar avea motive să ne invidieze din această perspectivă.

În 1997, am fost într-un sat din Transnistria. M-a surprins frumuseţea graiului vechi, pe care bătrânii l-au păstrat, în ciuda masacrelor, deportărilor şi deznaţionalizării la care i-au supus imperialii ruşi, apoi sovietici de diverse etnii. Într-o sâmbătă, am întâlnit pe drum un om care primise de panaghie pomul de pomană: purta pe umăr o cracă de măr, în care se aflau un costum nou, o pereche de pantofi, o pălărie, o căldare şi multe fructe înfipte în crengi – mere, portocale, prune uscate.

Era „arborele cosmic”, pe care se sprijină Cerul pe Pământ. Un obicei pe care îl mai găsim încă în satele tradiţionale din Gorj sau Bucovina, de pe Târnave sau din Vrancea… Aşa cum pasărea sufletului se regăseşte peste tot, în forme frecvent contaminate. Aşa cum spirala de la Cucuteni se vede pe ii, pe străchini, pe porţi până şi azi. Moldoveni sau… români? Sau, poate, mai cuprinzător – daci?

Ce să mai credem despre cei care, şi astăzi, mai vorbesc despre „românizarea” Republicii Moldova? Ea este românească, nu trebuie s-o mai românizăm noi. Am văzut copii la Tiraspol, care vorbesc o limbă română mai frumoasă decât cei de la Bucureşti.

Wojciech Zajaczkowski nu era obligat să ştie asemenea lucruri, deşi…

Diplomatul polonez a făcut însă o evaluare corectă a situaţiei de pe Nistru:

“Conflictul transnistrean este cel mai uşor de rezolvat din toate conflictele care au avut loc pe teritoriul ţărilor fostului lagăr socialist, inclusiv din Iugoslavia”, a declarat Wojciech Zajaczkowski, ambasadorul Poloniei în Rusia. Diplomatul polonez crede că acest conflict este rezolvabil fiindcă nu este un conflict interetnic. Aici este pus punctul pe “i”.

El crede însă că acest conflict din Transnistria trebuie rezolvat prin negocieri în formatul “5+2″ (Moldova, Transnistria – părţi implicate în conflict; Rusia, Ucraina – ţări garante; OSCE – mediator; UE şi SUA – observatori). Aici iarăşi este o nuanţă discutabilă. Românii sunt cetăţeni europeni. Tocmai de aceea, este absurd să susţinem că Uniunea Europeană trebuie să rămână un simplu „observator”.

Ca să nu spun că România ar trebui reprimită obligatoriu la negocieri tocmai pentru că acolo trăiesc români. Cine să le reprezinte interesele? Rusia? Ucraina? Să fim serioşi! Rusia nu are calitatea morală să fie „ţară garantă”, câtă vreme refuză să-şi retragă trupele de ocupaţie de pe Nistru, refuzând să-şi îndeplinească propriile angajamente semnate la Istanbul în 1999.

Zajaczkowski consideră că Rusia trebuie să se hotărască: fără rezolvarea conflictului transnistrean, nu poate fi vorba de un dialog de succes cu Uniunea Europeană.

Să vedem ce va face Polonia când va prelua Preşedinţia Uniunii Europene.

Mai este puţin.

Autor: Viorel Patrichi

Februarie 6, 2011

Sursa: Basarabia literara

06/02/2011 - Posted by | DIVERSE, POLITICA | , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: