CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

VIDEO: O ISTORIE A ZILEI DE 18 IANUARIE.TODAY IN HISTORY

 

 

 

 

18 ianuarie, istoricul zilei

Anul 350 – A murit  imparatul roman Constant; (n. 320)

1535 –  Intemeierea orasului Lima.

     

Conchistadorul spaniol Francisco Pizarro fondeaza  oficial orasul Lima,pe caruia ii da numele „Ciudad de los reyes”,Orasul Regilor.Lima este o deformare a cuvantului indian  quechua „rimac” care a fost tradus prin „vorbitor”.Devenit capitala a vice-regelui de Peru in 1542,orasul  devine  centrul unor importante activitati commerciale si  et culturale pentru intreaga America spaniola.

 

http://www.linternaute.com/histoire/jour/18/1/a/1/1/index.shtml

1654 – A fost convocată, de catre hatmanul Bogdan Hmelnitki, Adunarea reprezentativă a ucrainenilor de la Pereslav; a fost adoptată hotărârea cu privire la unirea Ucrainei cu Rusia

1689 – Charles Louis de Secondat Montesquieu, scriitor şi filosof reprezentativ al iluminismului francez („Scrisori persane”) (d. 22.02.1775).

  

 1778 – Navigatorul englez James Cook(n.1728) descopera insulele Hawaii,cărora le da numele  “Insulele Sandwich”, în onoarea lui John Montagu, al patrulea conte de Sandwich, prim lord al Amiralității britanice în acea vreme.

Fișier:Captainjamescookportrait.jpg

 

Un an mai târziu, pe 14 februarie 1779, Cook  moare ucis pe aceste insule intr-un conflict cu bastinasii.

 

1788 – In Australia s-a inființat prima colonie populată cu detinuți englezi.

1793-Regele Ludovic al XVI-lea al Frantei este condamnat la moarte.

1799 – Francezul Louis Robert primeşte brevetul pentru descoperirea sa din 1798, prima instalaţie de produs hârtie.

   

 

1821 – Moare Alexandru Şuţu, ultimul domn fanariot din Țara Românească (n. 29 martie 1790).

 

  

1821 –  Începutul Revoluţiei de la 1821 din Muntenia. Marii boieri: Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica şi Barbu Văcărescu, membri ai Comitetului de Oblăduire, dar şi ai Eteriei, încheie o înţelegere cu Tudor Vladimirescu prin care îi făgăduiesc slugerului, să–i acorde tot sprijinul pentru ridicarea poporului la luptă.

Tudor Vladimirescu părăseşte Bucureştii în fruntea unei cete de arnăuţi şi se îndreaptă spre Tîrgu Jiu, unde ajunge la 21 ianuarie.

În scurt timp avea să înceapă revoluţia  care avea ca obiectiv înlăturarea regimului fanariot din Muntenia.

 

 

 1825 – Este inaugurat teatrul Bolșoi din Moscova.

 

1848 – Se naște în localitatea Sira, langa Arad,  Ioan Slavici, nuvelist, romancier, memorialist, dramaturg şi gazetar român („Moara cu noroc”, „Popa Tanda”, „Mara”, „Fata de birău”) (d.17.08.1925, Panciu).

 

 

1871- PROCLAMAREA CELUI DE-AL II-LEA REICH GERMAN

 La 18 ianuarie 1871 Wilhelm I este proclamat imparat al Imperiului German ,in Marea sala a Oglinzilor de la Versailles,dupa infrangerea zdrobitoare a armatei franceze in razboiul franco-prusian.

Imperiul sfarseste in ziua de 9 noiembrie 1918 odata cu abdicarea imparatului Wilhelm al II-lea si capitularea Germaniei, la sfarsitul primului razboi mondial. 

 

 

 

– 1879 – La Bucureşti, România, are loc premiera piesei lui Ion Luca Caragiale “O noapte furtunoasă”

– 1919 – Intre  18-21 ianuarie au loc lucrările Conferinţei de pace de la Paris, la care a participat şi delegaţii din partea României (Ionel I.C.Brătianu, Alexandru Vaida-Voievod, Constantin Angelescu, Victor Antonescu, etc.) şi ai guberniei Basarabia (Ion Pelivan-preşedinte, Ion Codreanu, Sergiu V.Cujbă, Gheorghe Năstase).

Conferinţa de Pace de la Paris avea drept obiectiv dezbaterea noii configuraţii politico-teritoriale şi rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial. Conferinţa a dus, în final, la semnarea tratatelor de pace.

Primul tratat a fost încheiat cu Germania, la Versailles (28 iunie 1919), urmat de tratatul cu Austria, la Saint-Germain en Laye (10 septembrie), pe care România, din cauză că se impuneau anumite clauze referitoare la minorităţi, clauze care au determinat demisiile succesive ale guvernelor Ion I. C. Brătianu şi general Artur Văitoianu, nu l-a semnat decît la 9 decembrie, prim-ministru fiind generalul Constantin Coandă.

Pacea cu Bulgaria s-a semnat la Neuilly pe 27 noiembrie. Prin acest tratat, Grecia căpăta Tracia iar Serbia unele rectificări de frontieră, cu România fiind menţinut hotarul din 1916. 

 

1936 -Moare la varsta de 71 de ani Rudyard Kipling,laureat al Premiului Nobel pentru literatura in 1907.  Lucrarea  sa „Cartile Junglei” a cunoscut o mare popularitate.

1941 – În teritoriul Transilvaniei de Nord-Est, ocupat de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena, s-a dispus, printr-o ordonanţă, ca în toate actele de stare civilă numele româneşti să fie scrise cu grafie maghiară.

1947 – Ziarul „Dreptatea” publica Apelul Partidului National-Taranesc, „Catre natiune”, in care se ia atitudine impotriva masurilor antidemocratice initiate si promovate de guvernul Groza.

1990 – Decret–Lege CFSN, nr. 30, privind trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului PCR.1999 – Peste 10 000 de mineri încep un marş spre Bucureşti.

2009 – A murit intr-un tragic accident rutier, poetul român basarabean Grigore Vieru,  fost parlamentar in Parlamentul Romaniei, membru de onoare al Academiei Române (n.14.02.1935 Basarabia).

 

ASTĂZI ÎN ISTORIE –  TODAY IN HISTORY

 

Bibliografie (surse):

  1. Acad. Dan Berindei, Istoria românilor, cronologie, editura Cartex, Bucureşti 2008;

  2. Dinu Poştarencu, O istorie a Basarabiei în date şi documente 1812-1940, Editura Cartier Istoric.

  3. ro.wikipedia.org

  4. lessignets.com

  5. Istoria md.

  6. Crestin Ortodox.ro

  7. Istoriculzilei blogspot.com 

 

 

 

17/01/2011 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Scandal in Ungaria:Un fost colaborator al Securităţii din România, se afla in spatele controversatei legi a presei din Ungaria

Budapesta, proteste faţă de legea presei. REUTERS/Bernadett Szabo

Coperta dosarului lui Tibor Gáll

Coperta dosarului lui Tibor Gáll

Omul care stă în spatele controversatei legi a presei din Ungaria a colaborat cu Securitatea din România. Este vorba despre omul de presă Heltai Péter, deconspirat acum de chiar una dintre „victimele” sale: artistul plastic Tibor Gáll, fost dizident de la Cluj.

Revista ungară „Élet és Irodalom“ (Nr. 51-52, 2010) a relatat într-un număr dedicat grupului de specialişti care a gândit controversata lege a presei că „cel care a elaborat toate astea în prezent s-a retras din viaţa publică, întrucît aşa cum s-a aflat, în calitatea sa de colaborator al Securităţii, cu ani în urmă, într-un segment mult mai acoperit al spaţiului public, a depus mărturie despre prietenii săi.“

Autorul articolului, Kovács Zoltán, nu-l nominalizează pe acest colaborator neoficial al Securităţii din România, stabilit în Ungaria.

Artistul plastic Tibor Gáll, un fost dizident din Cluj, care a parăsit România în anul 1987,  i-a declarat insa corespondentului RFI la Berlin, William Totok,  că personajul misterios despre care vorbeşte revista „Élet és Irodalom“ este „Heltai Péter, care a fost informatorul Securităţii sub acoperire – cu numele  de „Hegel”. Deci el este acela la care se referă redactorul şef al ziarului „Élet és Irodalom”, cînd vorbeşte despre noua lege a audiovizualului (n.r.legea presei.)”

Primele relatări despre activitatea de colaborator neoficial al Securităţii a lui Heltai Péter, au fost date publicităţii luna trecută.

După apariţia acestor relatări, Heltai Péter, care a ocupat funcţii importante în mass-media din Ungaria, a anunţat că se retrage din viaţa publică, negînd în acelaşi timp activitatea sa pentru poliţia politică ceauşistă.

În dosarul său (a se vedea, în mod special, documentul din 25 decembrie 1985, ACNSAS, I 161832, vol. 1, ff. 82-82v). Tibor Gáll a descoperit denunţurile semnate de Heltai, conspirat sub numele de „Hegel“:

 „Cea mai „impresionantă“ parte este cînd el informează despre nişte prieteni din Szeghed care vin să colaboreze cu studenţii în Cluj pentru un ziar, pe care l-ar edita în Ungaria. El demască acest lucru şi că l-am rugat să facă legătura între studenţii din Ungaria şi cei din Cluj pentru a colabora la acest ziar.”

Tibor Gáll, stabilit în prezent la Berlin, a descoperit recent că este una dintre „victimele” lui Heltai Péter după ce CNAS l-a informat oficial că numele conspirativ ”Hegel” din dosarul său se identifică cu Heltai Péter.

Şi rolul de „eminenţă cenuşie“ a lui Heltai Péter, care a denunţat şi activitatea dizidenţilor din Transilvania care au editat în 1982 revista clandestină (de samizdat) „Ellenpontok“ (Contrapuncte) la Oradea, l-a determinat pe Tibor Gáll să fie unul dintre primii semnatari ai apelului contra legii presei din Ungaria.

Apelul internaţional http://www.szabadsajto.com/manifesto lansat în urmă cu cîteva zile de reprezentanţi ai societăţii civile din Ungaria a fost semnat pînă-n prezent de peste 3000 de persoane din numeroase ţări.

Pentru sprijinirea respectării libertăţii de exprimare s-au pronunţat semnatari din Ungaria, România, Moldova, Danemarca, Canada, Germania, Slovacia, Anglia, Slovenia, Austria, Belgia, Italia, Franţa, Australia, Suedia, Luxemburg, Portugalia, Statele Unite ale Americii.

Printre semnatari se află şi: Dorin Tudoran, Şerban Foarţă, Vasile Ernu, Vasile Gârneţ, Silviu Lupescu, Michael Shafir, Gabriel Andreescu, Ion Vianu, Florin Iaru, Bogdan Ghiu, Liviu Antonesei, Ernest Wichner, Bedros Horasangian, Doina Jela, Dinu Adam, Radu Ciobanu, Carmen Muşat, Ruxandra Cesereanu, Mariana Codruţ, Mihai Dinu Gheorghiu, Călin Vlasie, Cecilia Ştefănescu, Iulia Popovici, Andrei State, Alexandru Florian, Andrea Dobeş, Emil Moise, Vasile Gogea, Elena-Irina Macovei, Dan Lungu, Bogdan Suceavă, Anamaria Pop, Florin Manole, Liviu Rotman, Tibor Jaeger, Mihaela Miroiu, Mircea Morariu, Liviu Andreescu, Vasile Dan, Corina Bernic, Traian Pop Traian şi mulţi alţii.

Iniţiatorii apelului şi-au propus să strîngă un milion de semnături.  De altfel, legea presei din Ungaria, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2011, a stîrnit un val de critici internaţionale.

Legea a fost elaborată de către o echipă de „specialişti“ apropiaţi ai actualului guvern, condus de partidul Fidesz, al premierului Viktor Orbán.

Corespondetul RFI la Berlin, William Totok

Articol:”Eminenţa cenuşie a legii presei din Ungaria, un fost colaborator al Securităţii din România”

Un denunţ semnat de „Hegel“ în 1985

Un denunţ semnat de „Hegel“ în 1985

Un denunţ semnat de „Hegel“ în 1985 

17/01/2011 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , | Lasă un comentariu

Moldova a scăpat de un regim comunist şi intră sub oblăduirea unei alianţe

Majoritatea parlamentară din Republica Moldova a dat un vot de încredere celui de-al doilea guvern al Alianţei pentru Integrare Europeană.

Acesta va fi condus de liderul Partidului Liberal-Democrat, Vlad Filat, care a deţinut funcţia de premier şi în guvernul precedent. Noul cabinet de miniştri îşi propune ca scop primordial integrarea europeană a ţării şi redarea libertăţii poporului.

Societatea civilă din Republica Moldova este, însă, îngrijorată de capacitatea noului guvern de a lupta cu corupţia.

Reprezentanţii societăţii civile din Republica Moldova nu par deloc entuziasmaţi de modul în care actuala guvernare a găsit de cuviinţă să-şi împartă atribuţiile în ceea ce priveşte gestionarea treburilor publice. Tabloul se aseamănă mai degrabă cu o împărţire a sferelor de influenţă în cadrul unei grupări ce se pregăteşte să-şi subordoneze structurile administrative în interes obscur.

Ca urmare a negocierilor pentru crearea coaliţiei de guvernare, Partidul Democrat, care a obţinut la alegerile din 28 noiembrie 2010 doar 15 mandate de deputat, controlează practic întregul proces de luare a deciziilor pe verticală. Liderul acestui partid, Marian Lupu, a devenit preşedinte al Parlamentului şi preşedinte interimar al ţării. Tot el va fi candidatul Alianţei la funcţia de şef al statului.

Mâna lui dreaptă în Parlament este controvesatul om de afaceri Vlad Plahotniuk, care s-a îmbogăţit în perioada guvernării comuniste, având afaceri împreună cu Oleg Voronin, fiul ex-preşedintelui comunist Vladimir Voronin. Plahotniuk este acum prim-vicepreşedinte al Legislativului.

Aceeaşi formaţiune politică a obţinut şefia asupra principalelor instituţii de drept – de neignorat fiind faptul că Ion Diacov, fratele preşedintelui de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a preluat recent conducerea Procuraturii Municipale.

Ministerul de Interne al Republicii Moldova va fi condus de Alexei Roibu – primul şef al Centrului anticorupţie desemnat în 2002 în această funcţie, având girul ex-preşedintelui comunist Vladimir Voronin. Însăşi Centrul Anticorupţie a fost înfiinţat la iniţiativa lui Voronin, îndeplinind în perioada guvernării comuniste misiunea de bâtă politică şi de instituţie care colecta, neoficial, cotizaţii la partid de la agenţii economici. Nedumerirea multora de la Chişinău este că funcţia de ministru de Interne i-a revenit în noul guvern Partidului Liberal-Democrat.

Pentru a putea controla şi procesul de luare a deciziilor în noul guvern în care PLDM, condus de premierul Vlad Filat, are cei mai mulţi miniştri, Partidul Democrat a obţinut înfiinţarea Prezidiului Guvernului – o titulatură extrasă din legislaţia sovietică. Pentru prima dată un astfel de „prezidiu” a apărut după congresul XXII al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică (PCUS) care a pus bazele orânduirii comuniste. În noul guvern al Republicii Moldova, acest prezidiu va fi, de fapt, un organ de conducere a Guvernului. Acesta va fi format din premier şi din cei trei viceprim-miniştri delegaţi de fiecare partid din alianţă. Rolul prezidiului va fi cel de a aproba ordinea de zi, dar nu oricum, ci prin consens. Aceasta înseamnă că dacă unul din cei trei vicepremieri nu va fi de acord cu propunerile colegilor, Executivul nu se va putea convoca.

În ceea ce priveşte programul de guvernare al noului guvern de la Chişinău – acesta consfinţeşte parteneriatul strategic cu Uniunea Europeană şi este întitulat: „Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”. Executivul îşi propune, între altele, să înlocuiască actuala Constituţie, actualul Cod al Audiovizualului, trecerea Centrului Anticorupţie de sub controlul Guvernului, în cel al Parlamentului, demilitarizarea MAI şi depolitizarea Serviciului de Informaţii şi Securitate.

Autor: Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău
Redactor: Robert Schwartz

14.01.2011

17/01/2011 Posted by | DIVERSE | , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: