CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O CHESTIUNE DE DEMNITATE: Noi suntem AROMÂNI, nu „ARMÃNJ!” VIDEO.


AROMÂNI, nu ARMÃNJ

“Noi suntem AROMÂNI, nu ARMÃNJ!” – o campanie a blogului Zboarâ Niangrâpsiti

08/01/2011 prin Izabela Papazicu

Având în vedere acţiunile anti-aromâneşti tot mai dese, prin care se încearcă rescrierea istoriei multimilenare a aromânilor, în scopul inventării unui aşa-zis “popor makedonarmân” separat de cel român, cu o limbă scrisă într-o grafie improprie pentru a nega apartenenţa acestora la romanitate si românism si care împiedică realizarea interesului aromânilor de a-şi păstra identitatea în ţările în care trăiesc astăzi,

NOI, AROMÂNII,

considerăm ca adevăruri imuabile următoarele:
– aromânii vorbesc un dialect al limbii române si formează, împreună cu daco-românii, megleno-românii si istro-românii, poporul român
– singura grafie acceptată pentru aromână este cea normată de Academia Română, prin opera acad. Matilda Caragiu-Marioţeanu. În dialectul lor, aromânii “se iscălesc” ARMÂŃIL’I, nu ARMÃNJLJ
– aromânii nu pot fi consideraţi o minoritate naţională în România
– aromânii trebuie să primeasca statutul de minoritate naţională, după modelul FYROM, în toate statele din Peninsula Balcanică în care încă nu sunt recunoscuţi ca naţionalitate conlocuitoare
– aromânii trebuie să aibă în România un statut special, recunoscut prin lege, care să le permită pastrarea dialectului şi tradiţiilor

Având în vedere cele de mai sus,

SOLICITĂM:

– forurilor legiuitoare ale Albaniei, Bulgariei, Greciei şi Serbiei recunoaşterea de urgenţă pentru aromânii de pe teritoriul lor a statutului de minoritate naţională şi acordarea tuturor drepturilor ce derivă din acest statut, în conformitate cu legislaţia europeană în domeniu
– Parlamentului României adoptarea de urgenţă a unei legi prin care aromânilor, megleno-românilor si istro-românilor să le fie recunoscut statutul special de vorbitori ai unor dialecte ale aceleiaşi limbi cu majoritatea daco-română, statut în virtutea căruia să aibă acces în dialectul propriu la serviciu religios, mass-media si învăţământ cel puţin până la nivel primar inclusiv, plătite din bugetele publice la care fiecare dintre aceşti vorbitori contribuie prin lege

Susţine şi tu această campanie! Preia pe site-ul tău unul din aceste bannere:

AROMÂNI, nu ARMÃNJ

08/01/2011 - Posted by | AROMANII DIN BALCANI | , , , , , , , , , , , , ,

8 comentarii »

  1. Subscriu la cele sustinute de Dvs. insa sorti de izbinda nu cred ca v-om avea cu actuala clasa politica. Actualmente militez pentru intoarcere constiintei nationale la vechea vatra a mosteniri stramosesti prin obiceiuri si traditii comune. Asa sa ne ajute D-zeu.

    Apreciază

    Comentariu de Partizanu | 09/01/2011 | Răspunde

    • Avem de-a face cu o politica condusa consecvent de peste un secol de tarile balcanice slave si de Grecia si Albania ,menita sa ii deznationalizeze si sa-i asimileze pe aromanii si pe romanii din Balcani.Multe din metodele acestora se aplica romanilor in Rusia si Ucraina. Li se refuza dreptul la scoala,cultura nationala si Biserica in limba natala,nu sunt recunoscuti ca minoritate,sunt separati artificial de marele trunchi romanesc pretinzandu-se ca nu ar fi romani ci…vlahi,valahi,vlaski,tantari,cuto-vlahi(adica vlahi „schiopi”) iar in rasarit…moldoveni sau „volohi”.
      Statul Roman a tacut sub comunisti ,iar acum face cativa pasi timizi care nu pre ii impresioneaza pe nenorocitii din tarile respective.Stim diversiunea „moldovenista”din Basarabia,stim ce fac ucrainienii si rusii si mai stim ca singura tara din Balcani care recunoaste minoritatea aromana este R.Macedonia ,dar si acolo cu multe lacune.
      Romanii propriu-zisi nu sunt recunoscuti decat in Banatul Sarbesc,dar nu sunt recunoscuti ca romani minoritari si nu au nici un fel de drepturi nationale in Timocul bulgaresc si sarbesc.
      Singura perioada benefica pentru aromani in Balcani a fost in timpul regelui Carol I si mai apoi pana in 1948, pe vremea cand Romania era o putere regionala respectata in Balcani si subventiona scoli si biserici , centre cuturale,tiparituri si acorda burse studentilor aromani din Balcani.Intre 1940 -1944,a existat si un Principat Aroman al Pindului,in nordul Greciei,fiind singurul prilej in epoca moderna in care aromanii au avut o tara a lor.Drapelul si stema erau asemanatoare celor romanesti.(am un articol aici despre acea tara a aromanilor”Principatul aroman al Pindului-o Romanie sud-Dunareana”
      Cand a venit Ana Pauker cu comunistii pe tancurile rusesti,toate acestea s-au desfiintat si asa a ramas…

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 09/01/2011 | Răspunde

      • Multumesc pentru informare. Eu sunt nascut pe meleagurile Sucevene dar am crescut in Dobrogea. Cunosc multe etnii si sunt incintat sa aud povesti pentru noua generatie. Care invata istoria dupa manuale alternative. Nu mare mi-a fost mirarea sa merg dincolo de Prut sau in cadrilater si sa vad romani care inca nu s-au uitat originea. Si au un mare of. Ca nu suntem UNITI ca pe vremuri. Dar asta e cind te afli la RASCRUCE DE VINTURI.

        Apreciază

        Comentariu de Partizanu | 09/01/2011

  2. aromani sunt frati nostri ei sant in grecia si macedonia serbia din inainte venirilor

    Apreciază

    Comentariu de marian | 25/01/2011 | Răspunde

    • Comunitati semnificative de aromani traiesc in principal in Grecia,Albania,R.Macedonia,Sebia,Bulgaria,Muntenegru,Croatia.
      Sunt o ramura a marelui trunchi al romanitatii orientale,inconjurate de slavi si partial de unguri.
      Mai multe la :

      https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/11/09/romani-sau%e2%80%a6moldovenivlahivalahivolohi-video-a%c8%99a-i-romanul/

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 25/01/2011 | Răspunde

    • Iti mai propun si acest articol:
      „Dimandarea parinteasca”, (mustrarea parinteasca) este imnul aromanilor, compus de Constantin Belemace, luptator pentru drepturile romanilor (aromanilor) din Balcani.

      Este un echivalent al imnului “Desteapta-te Romane” la romanii aromani, acolo, in sanul societatilor si fundatiilor aromanesti, unde este cantat la posturile radio si de telelviziune emise in dialect.

      Cantecul vorbeste de cumplitul blestem ce cade asupra parintilor care nu-si invata copiii limba stramoseasca, limba (graiul) armanesc. Poetul Belemace s-a dovedit a fi un adevarat vizionar atunci cand a compus versurile, in 1888. Dupa mai bine de un secol, „Dimandarea parinteasca” rasuna mai actual ca oricand.

      Dimandarea parinteasca
      Parinteasca Dimandare Parinteasca blestemare (mustrare)
      Na sprigiura cu foc mare Porunceste cu foc mare
      Frati di muma si di-un tata, Frati de-o muma si de-un tata
      Noi, Armani di eta toata. Noi, Aromani din vremea toata

      Di sum plocile di murminta De sub lespezi (placi) de morminte
      Striga-a nostri buni parinta: Striga a nostri buni parinti
      “Blastem mari s-aiba-n casa “ Blastem mare sa aiba in casa
      Cari di limba-a lui s-alasa. Care de limba lui se lasa.

      Cari-si lasa limba-a lui Care i-si lasa limba lui
      S-lu-arda pira-a focului, Arza-l-ar para focului
      Si s-dirina viu pri loc, Chinuis-ar de viu pe locu (pamant)
      Sa-li si friga limba-n foc. Frige-i-s-ar limba in focu’

      El an vatra-li parinteasca El in vatra-i parinteasca
      Fumealia s-nu-si hariseasca; De copii(familie) sa nu se fericeasca ;
      Di fumeli curuni s-nu base De familie cununi sa nu pupe
      Nic an leagan si nu-nfase. Prunc in leagan sa nu culce (infase)

      Cari fudze di-a lui muma Care fuge de a lui muma
      si di parintesca-li numa, si de parintescul nume
      Fuga-li doara-a Domnului Fugi- i-ar dorul Domnului
      si dulteamea-a somnului!” si dulceata somnului!”

      Drept scurta informatie voi spune ca neamul romanesc exista in doua variante- Dacoromani (Basarabia, Romania si romanii din jurul granitei Romaniei), si ramura Aromana (Croatia,Serbia,Bulgaria,Macedonia,Albania si Grecia), cu care Romania are sau nu a avut vreodata granite. Aceasta ramura, sange din sangele nostru a fost izolata de noi prin invazia bulgarilor si slavilor in Evul Mediu timpuriu.

      Aromanii au avut de-a lungul veacurilor formatiuni statale proprii, cum ar fi Vlahia Mare, Vlahia Mica, imparatia lui Ionita si Asan (taratele romano-bulgare) si nu in ultimul rand Principatul de Pind, desfiintat de Grecia in 1948. Practic poti intalni aromani in toata peninsula, de la Constanta si Tulcea, pana la Salonic in Grecia si Corce in Albania, de la muntele Magiore in Croatia pana la Pestera si muntii Rodopi in Bulgaria. Ocupatia aromanilor iarasi o gasim diversa- pastori de turme de oi si capre, cu mentalitate nomada, vara se aflau la munte, iarna coborau la campie sau la malul marilor Marmara sau Adriatica etc.

      Cu alte cuvinte faceau transhumanta ca si fratii lor, pastorii din tarile Romane, doar ca pe un areal mult mai larg, strabatand chiar tari intregi, caci pe atunci era un singur stapan- Imperiul Otoman. Castigau din oierit si cresterea altor animale.

      Altii erau buni comercianti, postavari, pielari, bijutieri, caravanari (duceau marfuri cu caravanele cu catari), fabricanti de arme. Mai era inca o categorie, aromanii carturari- arhitecti, bancheri, ministri, poeti etc. Au avut si orase, de care putini dintre noi au auzit.

      Voi numi doar doua-Moscopole (Voscopoje) in Albania, si Gramosta in Grecia. Ambele au fost distruse brutal de Ali Pasa Tebelin de Albania. Distrugerea acestor orase este cantata cu multa durere in cantecele aromanesti pline de jale.

      O caracteristica importanta a istoriei romanilor din sudul peninsulei este trecutul lor furtunos, plin de migratie. Emigratia aromana a cuprins orase ca Venetia, Viena, Sofia, Bucuresti, Atena, SUA, Australia si Constantinopole. in majoritatea cazurilor au fugit din cauza dusmanilor, pericolului de asimilare, sau din sete de profit.

      Drept dovada ca aromanii au fost si raman tributari istoriei mi-o demonstreaza mie personal faptul, ca multi dintre prietenii mei aromani au rude in diferite tari. Peste noapte, in urma unor tratate de pace si destramarii Imperiului Otoman, aromanii s-au trezit cu rude despartite de sarma ghimpata in diferite tari noi aparute, la care deasemenea putem adauga mai recent si destramarea regimului comunist iugoslav.

      Au mai fost si tradati pe vremea Anei Pauker in 1948,cand s-au inchis scolile romanesti din Balcani, deschise cu atata truda de Cuza Voda si Carol I,cu acordul regimului comunist inscaunat in Romania de tancurile sovietice.

      Pricina era ca chipurile ei (aromanii), formati in aceste scoli ar atenta la securitatea asa zisului stat socialist roman.

      Urmarile catastrofale ce au urmat au fost ca nici pana acum Aromanii nu au scoli in Grecia, Bulgaria, Albania sau Serbia.

      Nici pana astazi ei nu sant recunoscuti drept minoritate nationala in aceste tari. Exceptie face doar Republica Macedonia. in constitutia Republicii Macedonia fiind inscrisa „Minoritatea Aromana”.

      Romanii macedoneni au scoli si emisiuni radio, dar si aici cu taraita.

      In final as mentiona un lucru important, in fata pericolului asimilarii sau pierderii de avere, la aromani dintotdeauna exista si exista un obicei strict- ficiorul arman se insoara doar cu o fata de origine aromana.

      Cateva personalitati marcante de origine Aromana (macedoromana):

      Nicolae Milescu-Spataru-carturar moldovean, se crede ca ar avea obarsie aromaneasca, Emanuil Gojdu-filantrop, a finantat invatamantul romanesc din Ungaria, Lucian Blaga-poet roman, este aroman dupa tata, actorul roman Toma Caragiu, ministrul culturii Ion Caramitru, lingvista Matilda Caragiu-Marioteanu, Ianis Coletis-general grec, impresarul clubului „Steaua”-Gigi Becali, si nu in ultimul rand marele fotbalist roman Gheorghe Hagi, supranumit „Maradona Carpatilor”.Lista e mult mai lunga…

      De origine aromana e si Maica Tereza din Albania, pe numele ei adevarat Agnesa Gongea Boiangiu.

      Costache Andrusceac
      membru al Miscarii Unioniste din Republica Moldova.

      DIMANDAREA PARINTEASCA RECITATA DE REGRETATUL ACTOR TOMA CARAGIU:

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 25/01/2011 | Răspunde

  3. Pentru Izabela P
    De ce n-ai intitulat: „suntem armanil’i nu armaniji”? Deci armani’li, asa cum ne autonumim nu aromani.

    Apreciază

    Comentariu de Iancu g | 08/05/2011 | Răspunde

    • Nu prea inteleg ce doriti sa spuneti.Se pare ca incercati sa discutati cu autoarea articolului si ati intrat intamplator pe acest blog. Gasiti linkul blogului d-soarei Papazicu pe pagina de pornire a acestui blog, la rubrica Blog roll. Se numeste Zboarã Niangrâpsiti.Incercati sa-i transmiteti aceste vorbe nerostite chiar ei.

      Apreciază

      Comentariu de cersipamantromanesc | 08/05/2011 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: