EMINESCU,BASARABIA SI PANSLAVISMUL RUSESC

Eminescu : România în luptă cu panslavismul

Rusia nu se mulţumeşte de a fi luat o parte mare şi frumoasă din vatra Moldovei, nu se mulţumeşte de a fi călcat peste graniţa firească a pamântului românesc, ci voieşte să-şi ia şi sufletele ce se află pe acest pământ şi să mistuiască o parte din poporul român.

Rusia nu a luat această parte din Moldova pentru ca să-şi asigure graniţele, ci pentru ca să inainteze cu ele, şi nu voieşte să inainteze decât spre a putea stăpâni mai multe suflete.

Tocmai puşi faţă în faţă cu viaţa rusească românii au început a fi cu atât mai vârtos pătrunşi de farmecul vieţii lor proprii, de bogăţia şi superioritatea individualităţii lor naţionale; tocmai fiind puşi în contact cu ruşii, românii erau mândri de românitatea lor.

E nobil răsadul din care s-a prăsit acest mic popor românesc, şi, deşi planta nu e mare, rodul e frumos şi îmbelşugat; cele două milioane de români au adunat în curgerea veacurilor mai multe şi mai frumoase comori decît nouăzeci de milioane de ruşi vor putea să adune cândva.

Nu! Înrâurirea firească a Rusiei ne este stricăcioasă, dar ea nu ne poate nimici. Pentru ca să ne ia individualitatea, Rusia ar trebui să ne dea alta în schimb, şi, cel puţin deocamdată, nu suntem copţi pentru o asemenea degenerare.

De câte ori ruşii se vor pune în atingere cu noi, vor trebui să simtă superioritatea individualităţii noastre, să fie supăraţi de acest simţământ şi să ne urască mai mult şi tot mai mult.

Fără îndoială această ură a fost întemeiată pe timpul când între Moldova şi aşa-numita Basarabia comunicaţia era liberă. Ruşii s-au încredinţat că această libertate este primejdioasă numai pentru dânşii şi pentru aceasta au închis graniţele ermeticeşte şi au curmat atingerea între românii de peste Prut şi restul poporului român.

De atunci şi până acum măsurile silnice pentru stârpirea românismului se iau fără de curmare. Administraţia, biserica şi şcoala sunt cu desăvârşire ruseşti, încât este oprit a canta în ziua de Paşti “Hristos a inviat” în româneşte.

Nimic în limba românească nu se poate scrie; nimic ce e scris în limba românească, nu poate să treacă graniţa fără de a da loc la presupusuri şi persecuţiuni; ba oamenii de condiţie se feresc de a vorbi în casă româneşte, pentru ca nu cumva o slugă să-i denunţe; într-un cuvânt, orice manifestaţie de viaţă românească e oprită, rău privită şi chiar pedepsită.

Sute de ani, românii au fost cel puţin indirect stăpâniţi de turci: niciodată însă în curgerea veacurilor, turcii nu au pus în discuţie limba şi naţionalitatea română. Oriunde însă românii au căzut sub stăpânirea directă ori indirectă a slavilor, dezvoltarea lor firească s-a curmat prin mijloace silnice.

Un stat român înconjurat de state slave poate să fie pentru vrăjmaşii poporului român o iluziune plăcută; pentru români însă el este o nenorocire, care ne prevesteşte un nou şir de lupte, o nenorocire, pentru care nu ne mângâie decât conştiinţa trăiniciei poporului român şi nădejdea de izbândă.

(Mihai Eminescu, România în luptă cu panslavismul, Timpul, iunie 1878)

“«Basarabia» este numele medieval al Ţărei Româneşti şi vine de la numele dinastiei Ţărei Româneşti, a Basarabilor.”

“Insuşi numele «Basarabia» ţipă sub condeiele ruseşti.

Căci Basarabia nu însemnează decât ţara Basarabilor, precum Prusia înseamnă ţara ruşilor, România ţara românilor. Pe la 1370 Mircea I Basarab, care se intitula Despota Dibridicii, adică despotul Dobrogei, Domn al Silistrei şi al ţărilor tătăreşti, întinsese marginile domniei sale până la Nistru de-a lungul ţărmului Mării Negre, cucerind aceste locuri de al tătari. Pentru capătul veacului al patrusprezecelea stăpînirea Valahiei asupra acestor locuri e necontestabilă.”

“Cu sabia n-a fost luată însă nici Bucovina de austriaci, nici Basarabia de ruşi, ci prin fraudă”.

(Timpul, 1 martie 1878)

«Cu un cuvânt, de la Rusia nu primim nimic. N-avem nevoie de patronagiul ei special si nu-i cerem decât ceea ce sântem in drept a-i cere ei, ca oricărui om de rând, cu faţa curată: să respecte pe deplin convenţia incheiată cu noi. Nici s-a bătut pentru noi, nici n-am poftit-o să se bată; deci nu are dreptul de a trata cu Turcia in numele nostru. Nici ea s-a luptat pentru noi, nici noi pentru dânsa, ci fiecare pentru sine si ale sale; ea pentru a implini mandatul Europei si pentru confraţii ei de peste Dunăre; noi pentru noi.

Deci incă o dată: Nu voim s-auzim de nici un aranjament cu Rusia, nu-i concedem dreptul de a trata in numele nostru, căci n-am insărcinat-o nici noi cu aceasta, nici puterile europene.»

(Mihai Eminescu, (“Fără a prejudeca hotărârile adunărilor…”), Timpul, 28 ianuarie 1878; in Mihai Eminescu, Opere, vol. X, Ed. Academiei, 1989; pg. 42)

«Dar cu ce drept pretinde Rusia bucata noastră de Basarabie, pe care am căpătat-o inapoi, drept din dreptul nostru şi pamânt din pământul nostru ? Pe cuvântul cum că onoarea Rusiei cere ca să se ia o bucată din România. Va să zică onoarea Rusiei cere ca să se ia pe nedrept o bucată din România si aceeasi onoare nu cere respectarea conventiei iscalită ieri. Ciudată onoare intr-adevăr! Si pe ce se intemeiază acest point d’honneur?

Fost-au Basarabia cucerită cu sabia ? Nu. Prin tratatul de Bucuresti de la 1812 s-a făcut această cesiune, nu ca preţ al păcii, căci Turcia n-avea nevoie de pace, ci tocmai Rusia.

Napoleon era asupra intrării in Rusia şi trupele ruseşti se intorceau in marş forţat, in ruptul capului, luând faşa pământului românesc pe tălpile lor.»

(Mihai Eminescu, (“In sfirsit vedem limpede…”), Timpul, 25 ianuarie 1878; in Mihai Eminescu, Opere, vol. X, Ed. Academiei, 1989; pg. 40-41)

«Cestiunea retrocedării Basarabiei cu incetul ajunge a fi o cestiune de existenţă pentru poporul român. Puternicul împărat Alexandru II stăruieşte să cîştige cu orice preţ stăpânirea asupra acestei părţi din cea mai preţioasă parte a vetrei noastre strămoşeşti.

Intelegem pe deplin această stăruinţă, deoarece, la urma urmelor, pentru interesele sale morale şi materiale, orice stat face tot ce-i stă prin putinţă: Rusia este o împărăţie mare şi puternică, iară noi sintem o ţară mică şi slabă; dacă dar ţarul Alexandru II este hotărât a lua Basarabia în stăpânirea sa, pentru noi, Basarabia e pierdută. Dar dacă ne dăm bine seama, nici nu e vorba să pierdem ori să păstrăm Basarabia : vorba e cum o vom pierde ori cum o vom păstra.

Nenorocirea cea mare ce ni se poate întâmpla nu este că vom pierde şi rămăşita unei pretioase provincii pierdute; putem să pierdem chiar mai mult decât atâta, încrederea in trăinicia poporului român.

In viaţa sa indelungată niciodata poporul român nu a fost la înălţimea la care se află astăzi când cinci milioane de romani sânt uniţi intr-un singur stat. Mihai Viteazul a izbutit să impreune sub stăpânirea sa trei ţări şi să pregătească întemeiarea unui stat român mai puternic, a fost insă destul ca Mihai Viteazul să moară pentru ca planul urzit de dânsul să se prăbuşească. Statul român de astăzi a trecut însă prin mai multe zguduiri şi rămâne statoric, fiindcă are două temelii : conştiinţa românilor şi încrederea marilor naţiuni europene.

Dacă vom cîştiga de trei ori atât pământ pe cât avem şi vom pierde aceste temelii, statul român, fie el oricât de întins, va deveni o crestiune trecătoare, iar dacă ne vom păstra temeliile de existenţă socială, Rusia ne poate lua ce-i place şi pierderile ne vor fi trecătoare. Astăzi e dar timpul ca să întărim, atât în români, cât şi în popoarele mari ale Apusului, credinţa în trăinicia poporului român.

Rusia voieşte să ia Basarabia cu orice preţ: noi nu primim nici un preţ. Primind un preţ, am vinde; şi noi nu vindem nimic !

Guvernul rusesc însuşi a pus cestiunea astfel încât românii sunt datori a ramânea până în sfârşit consecuenţi moţiunilor votate de către Corpurile legiuitoare; nu dăm nimic şi nu primim nimic.

Românul care ar cuteza să atingă acest principiu ar fi un vânzător.»

(Mihai Eminescu, (“Cestiunea retrocedarii…”), Timpul, 10 februarie 1878, in Opere, vol X, Ed. Academiei, 1989, p.46)

“Pe cata vreme Basarabia este in mainile noastre, Rusia nu va putea cuceri Orientul. Caci, după cat dam noi cu socoteala din ciudatele teorii a frontierelor naturale, a barierelor ostile de invins si a victoriilor repurtate la Cahul si Ismail, cam asta este intentia puternicului nostru vecin”.

“Drepturile noastre asupra intregii Basarabii sunt prea vechi si prea bine intemeiate, pentru a ni se vorbi cu umbra de cuvant de onoarea Rusiei angajata prin tratatul de Paris. Basarabia intreaga a fost a noastra, pe cand Rusia nici nu se megiesa cu noi, Basarabia intreaga ni se cuvine, caci e pamant drept al nostru si cucerit cu plugul, aparat cu arma a fost de la inceputul veacului al patrusprezecelea inca si pana in veacul al nouasprezecelea”.

(Mihai Eminescu – Opere)

via:Ziaristi online

Publicitate

VIDEO.STIATI CA A FOST PUBLICAT IN URMA CU CEVA TIMP UN DICTIONAR „ROMAN-MOLDOVENESC”? UN GRUP DE UMORISTI SI IMPATIMITI „LINGVISTI”, IL IMBOGATESC SAPTAMANAL CU CUVINTE NOI

UAU! Săptămânal,un grup de entuziasti adauga cuvinte noi!

A
A abaldi · a râmăne cu gura căscată
A abijî · a ofensa
A abişci · a promite
A afighi · a rămâne uimit
A ahui · a încălcat regulile de conduită
A buksui · a patina cu maşina / a nu face nimic intr-o situatie
A faşi atjîmănii · a face flotări
A chica pe buşi · a fi uimit
A dolojî cuiva şeva · a da raportul / a spune
A da atciotu · a face darea de seamă
A hriukni · a scoate sunete din nas
A faşi perevarot · a face revoluţie
A naezji · a avea pretenţii
A pastupi jestoka · a te purta dur
A peredăi privet · a transmite salutări
A perejîvăi · a-ţi face griji
A pridumăi · a inventa ceva
A pune lapşa pi urechi · a minţi
A pasfiti · a da o dedicaţie / a dedica
A umbla cu teolka · a te plimba cu prietena
A sări în skakalcă · a sari cu coarda
A sobiri prikindalili · a strânge lucrurile
A stuki · a scuipa
A sineaci · a consuma alcool in cantitati foarte mari
A te zaibi · a te sătura
A te snimi · a fugi
A te sîbi · a da bir cu fugitii
A te vrubi · a inţelege
A ti zdarovi cu paţanii · a te saluta cu băieţii
A ti abajri · a manca pe săturate
A ti prasfiti · a te da de gol
A-ţi înfla hreaşca · a bea fără măsură
A trisi pisiulika · a scutura penisul
Aşela ari o tacikî pantovaia · persoana în cauză are o maşină bună
A uşidi vaprosuri · a găsi soluţii
A vîjîvi · a supraveţui
A zaboli · a te îmbolnăvi
A zaibi narodu · a juca pe nervi
A zaibi populaţia · a juca pe nervi
A zamuti şeva · a pune ceva la cale
A zakalibi · a juca pe nervi
Ai svet acasă? · ai electricitate acasă?
Ai şeva havcic? · ai ceva de mâncare?
Aista-i numa rama şî provodka · foarte slab
Abşceagî · cămin studenţesc
Abjorik · gurmand
Aşăianî · in felul acesta
Auzi şi eu ţie îţi vtiresc aişi? · tu auzi ce îţi spun eu ţie?
Am pierdut orientirovca · m-am rătăcit
Am facut nişti prijimănii · am facut flotări
Am facut nişti prisidănii · am facut asezări
Am praskaliznit · am alunecat
Apu iaca tu şi cauţ aişi? · tu ce cauţi aici?
Apu deamu aişi îi pizdeţ, totu-i iasna · totul este clar, nu mai exista nici o speranţă
Ahreneti · a rămâne uimit de supărare
Anigdoati · bancuri
Atstîlo · s-a răcit
Auzi fa · mă scuzaţi domnişoară, pot sa va deranjez
Azabocenîi · obsedat

B
Babî miniatiurnaia · femeie slabă
Başleovîi · om cu bani
Balvan · fără minte
Batoane · franzele
Bahani · părinţi (cuvânt urât)
Bahanu nuni dă tacika sî ni duşim la teolşi · tata nu-mi dă maşina să ne ducem la fete
Bazaru-i mort · discuţia e încheiată
Bazaruri · discuţii
Bă, io’ hui io’ znait · nu ştiu ce să zic
Băi, eu vorghesc din marşutcî · vorbesc din maxi-taxi
Blea · bagami-aş
Beztalkovîi · aberant
Băi, duracule · prostule
Bispridel · dezordine
Bîdlan · băiat rau
Bicsî · domnişoară
Bîc · bou
Buburuznik · maşină mică şi proastă
Butilkă golaia · sticlă goală
Badîgă · local, cafenea
Blatnoi · şmecher
Bratanu neu · fratele meu
Bumajnik · portmoneu
Buza · (interjectie) închide gura

C
Cadru · om haios
Caloş bîhliţ · încălţăminte care miroase urât
Ciainik · băiat prost
Cîcăşios · băiat nerespectuos
Cărăbuş · carabinier
Cicani · Ciocana
Ciort io’ znaiu · nedumeride cine-o şti
Ciort · drac
Ciotka · bun, fain
Ciuvac · un tip oarecare
Ciuvacu şela glazeşti la noi · tipul acela (neagreat) se uită la noi
Ciuvacu şela umblî aşa dutîi · tipul se crede smecher
Ciumadan (sinonim: chirpidin) · om pierdut
Ciumadan la cap · (sinonim: dalbaiob) baiat prost
Chirpidin · unealtă de scos cuiele
Chişior · picior
Chişăt · urină
Chiloţi cari tai măliga · bikini
Chipitoc · apă fierbinte
Clenomiţîn · sperma
Clicuhă · poreclă
Cobrî · penis in erectie (lauda adusa la adresa propriului penis, nu se exclude preamarirea)
Crivaraz · o persoană urâtă şi rea
Cum cu jituha? · ce mai faci?
Curji fesu · dus cu pluta
Curva de mare · sirena
Cojînkă · geacă de piele

D
Da vdrug · speranţă poate, poate merge
Davai buhneom · hai să-ţi fac cinste cu ceva de băut
Dă-ni kastrulea şeea · dă-mi, te rog, cratiţa
Dă-ni meaciu · dă mingea
Dute-n brânză · lasa-mă în pace
Dapu kaneşna · sigur că
Devcionşi · domnişoare
Dictionarul e băţ · dictionarul este super tare

E
Ea ne govoriti po ruski · nu vorbesc limba rusă
El ma cumăreşte · nu-mi place de el
Eşti un mujic bun · eşti un băiat de treabă
Eşti puteovîi? · esti deştept?
Eşti şei mai kleovaia teolkî · declaraţie de dragoste
Eu deamu psihuiesc · devin foarte nervos
Eu mă kiş kipitok · sunt indrăgostită până peste cap
Eu napastoi cîştig · sunt norocos
Eu îs bronitank · eu sunt cel mai tare

F
Fa, vrei morojenî? · dragă, vrei o îngheţată?
Fără slejcă · fără a fi urmărit
Fără opredeliteli · nedeterminat
Floaşi · păr
Foarte horoşii · foarte bun

G
Ganduras · boule
Gandon ibucii · o persoană enervantă
Gandonu’ şela di Vaseok nu puni buhalî · Vasilie (la diminutiv), un băiat nesuferit, nu face cinste
Ganeoj · minciuni
Gigea · frumos
Ghenii · băiat deştept
Gheozlomeli · plăcinte
Ghiari · unghii mari
Goroscop · horoscop
Gura-n ghips · linişte!

H
Hai la ozeră · hai la iaz
Hai şi ni-om razbiri · hai să clarificăm situaţia
Hai sî tusuim buşili · hai să dansăm
Hanîgî · om prost
Hatî · casă
Huineaua şeia · ceva necunoscut

I
Iaca (tu) · în schimb (tu)
Iapa şeia · fată rea
Ibală · mutră
Ibati · să-mi bag piciorul
Ibati! · (interjecţie) a fi mirat
Indeiţ · persoana întunecată la culoare
Io maio · băga-mi-aş
Iobanîi v rot · drace

Î
Închide săltariu! · taci!

J
Jeleznîi pareni · băiat rezistent
Jgut · lănţişor
Jopă · posterior
Jruhă/Jratva · mâncare
Juc · băiat descurcăreţ

K
Kaif · a te simţi bine
Kalhoz · orgiie, sex in gup / gospodărie ţărănească
Kalonkă · boxă
Kanciugî / Kancelijnîii · un om terminat
Kankretnîi · băiat serios
Kapilkî · puşculiţă
Katleti · pârjoale
Karoci · mai pe scurt
Kazeol · un tip care nu vrea sa faca ceva pentru tine
Kent · prieten / băiat cu influenţă
Kirojşi · coltunaşi
Klasna · plăcut
Kleovîi · ca lumea
Koncenîi · terminat, vai de capul lui
Krasovşi · adidaşi
Krugavaia · rond
Krîşă · apărători de poziţie
Krîsî · spion

L
Laşara · un ratat
L-o zavalit · l-au bătut
Luşui · lunecuş

M
M-ai ubidit · m-ai convins
M-am vliubit · m-am indragostit
M-am udivit · m-am mirat
M-o apucat sracika · am diaree
Maldavan · moldovean
Maloletşi · adolescente
Mă cişăşte · mă manâncă
Mamaşa coaşi pîni · mama coace paine
Mă duc sî ablamesc teolka şeia · mă duc să-i fac curte domnişoarei
Mă taşcesc · stare euforica, de extaz
Mă priţipesc · insist, agăţ
Mă klabasesk în trolik · umblu brambura
Ma sohnesc dupa tine · ma usuc dupa tine
Maladeţ · de treabă
Morda · faţă neagreată
Musar · poliţist
Mujîc gareacii · tip sexy
Mutka · activitate ilegală
Mrazi · persoană nesimţită

N
N-am vozmojnosti · nu am posibilitatea
N-am svet · nu am curent electric
Na fseakii slucii · pentru orice eventualitate
Nacialinic · şef
Nastraenii · dispozitie
Ne-am tusuit · ne-am distrat
Ne-am paznakomlit · am facut cunostinta
Ne imeet naznacenie · nu conteaza
Ni hlizîm di ti cazi pi buşi · râdem până numai putem
Ni-a kisă di nii amar în gurî · vreau cu treaba mica foarte tare
Ni-a pităni uăi · mi-i foame
Ni-o dolojît · mi-a spus ce se întâmplă
Ni-o atpadit celestea · am rămas cu gura căscată
Ni-i da lampaciki · nu mă interesează
Nu faşi nişio dvijenii · nu faci nimic
Nu ştiu şi s-o slucit · nu stiu ce s-a intimplat

O
Oduşîvleonîi · inspirat
Oknî · fereastră
O huinea · un lucru de nimic
Ostanovite rutieru u semafora · opriti maxi-taxi la semafor, va rog
Otviceşti za bazar? · eşti sigur de ce zici?

P
Padruji · domnişoare
Padruga şeia-i koncinaia · tipa este naşpa
Paraşî · WC
Parcî eşti un bamjarik · arăţi ca un boschetar
Paşol nahui! · (înjuratură) pleacă de aici!
Patlajeli · roşii
Paţan · băiat de-a nostru (de obicei pune de băut)
Paţan puteovii · băiat bazat
Paţan v teme · băiat de-al nostru
Paţan ciotkos · băiat de treabă
Paţan krutoi · tip şmecher
Paţan svoi · băiat de-al nostru
Paţanu şela glazeşti la noi · băiatul acela (agreat) se uită la noi
Perezagruzcă · repornire/restart
Perezaredeşti · reîncarcă
Pesni · cântec
Pidaras · persoană nesuferită
Pidagog · profesor la şcoală
Piciatkî · inel de aur
Pituh · fraier
Pizdeţ · uimitor sau treaba stă foarte rău (depinde de context)
Pragon · minciună
Priz · premiu
Prosta · pur şi simplu
Provoturi · cabluri
Puteovii · bun
Podrugă · prietena
Poreatkî · ordine
Pohui · indiferenţă
Pohuist · persoană indiferentă
Pricol · glumă
Praşmandovcă · prostituată
Pricioscî · frizura
Pridurak · om prost
Prost di put colţunii · superlativ pentru prost
Pricoluri · glume

R
(a ti) Raslaghi/Raslabi · a te relaxa
Razisneşte şi nouă bazaru tău · lamureste-ne ce ai vrut să zici
Radaşi · părinţi
Rîbkî · peştişor
(la) Rîbalkă · la pescuit
Rîlă · faţa urâtă
Rjac · râs în hohote
Rupi başnea/buca/băşina · tare beton
Rojî · mutră
Rojî znakomaia · mutră cunoscută
Rukapaşkî · un tip de arte marţiale

S
S-o kâkat la delî · 1. i-a fost teamă, 2. a renunţat
Sabireşti · a strînge
Salabon · persoană slabă, neajutorată
Sased · vecin
Să ne kentuim · să ne imprietenim
Sî triseşte · tremură / zguduie
Sî faşi na zlo · a face în ciudă
Se grăgheşti · se grăbeşte
Siliodkî · scumbrie
Siliodkî kapcionitî · scumbrie afumată
Sfitilinic · veioză
Slideşte · urmăreşte
Slideşte după bazaru tău · fii atent la ce spui
Sobutîlnik · partener de pahar
Starişi · părinţi
Stervî · usuratică
Stuceşte · pîrăşte
Storoj · paznic
Strelkî · întâlnire de afaceri/rezolvare probleme
Sucă · 1. căţea 2. femeie insuportabilă 3. femeie care se culcă cu toţi, dar numai nu cu tine.
Supărat concretno · foarte supărat

Ş
Şi s-o slucit cu tini? · ce ai păţit?
Şi ti vîibeşti? · te spargi in figuri?
Şi ti beleşti la mini? · de ce te uiţi în direcţia mea?
Şi uăi, ţo ahuit cabina? · de dai mare?
Şibionkî · pietriş
Şinşi padhoadi la turnic · 5 serii (de exerciţii) la bară
Şini ne peredal za praezd? · cine n-a achitat taxa? (in transportul public)
Şnuroc · şiret
Ştampovkî · produs falsificat
Ştucî · o mie
Şuzuri · încălţăminte

T
Taburetkî · maşină mică
Talpomiţîn · miros de picioare
Taman cînd a-s mă duc · când o să plec
Tazic · automobil
Tăt o să şie clasna · totul va fi bine
Tăt îi băţ · totul este conform asteptărilor
Tăt îi rovna · totul e bine
Tecikî · zile critice / ciclu
Teolkă · fată sexy
Tifoznîi · om bolnav
Tipa · aproximativ sau similar cu
Tormozeşti aişi · opriţi aici, va rog
Trudnîi · greu
Tralivaz · tramvai
Trolik · troleibus
Tu sîngurî di undi eşti · îmi cer scuze de deranj, de unde sunteţi?
Tu uăi şi naejăşti la mini, krez cî eşti şel mai krutoi, da eu ca tini am văzut more şi nii da lampaciki · pleacă de aici, nu mă sperii
Tufta · obiect nefolositor

Ţ
Ţi so ahuit ciribelu? · te dai mare?
Ţ-o ahuit caloşîi? · te dai mare?
Ti doari ibala? · te doare faţa?
Ţăntru · centrul oraşului
Ţîmburuc · mititel
Ţîţoderjadeli · sutien

U
Uăi · adresare către o persoană de gen masculin
Uăi, dacî mănânşi huineaua şeia o sî-ţ chişi cilenu · nu mânca, este toxic
Uăi, slideşte bazarul · vezi că vorbeşti aiurea
Uăi, tu şi eşti kaciok? · umbi la sala de fortă?
Uăi, tu şi eşti paţan sau nu? · intrebare capcană. Da – trebuie să dai ceva. Nu – primesti bătaie, mai devreme sau mai târziu.
Uăi, tu şi vrei pizdealî? · vrei o bătaie sora cu moartea?
Uăi, tu eşti un kazeol! · mie nu-mi place de tine! (motiv, cand nu ai altele, să te apuci de cineva să-i dai bătaie)
Uăi, tu ni sî pari cî ai luat-o pin patlajeli · cred ca eşti în afara subiectului
Uăi fă! · adresare către o persoane de gen feminin
Uciastok · secţia de poliţie
Udaci · succes
Udavşic · penis mic (parerea femeilor)
Urod · persoană urâtă
Umnîi · deştept
Ujasno şi-i di prost · prostie la extrem
Utiug · fier de călcat
Udocicî · undiţă

V
Vabşe · in general
Vafli · 1. suplimente (proteine) pentru culturisti 2. sperma
Vnature · cu adevărat
Voobşe şî îndiobşti · mai pe scurt
Vozmojnosti · posibilitate
Vrei sî-ţ zamacesc una? · vrei să te lovesc?
Vreu să pazdravlesc · vreau să felicit
Vunderkind · foarte destept

Z
Zadrot · tocilar
Zaliot · sarcină nedorită
Zaibisi · foarte bine
Zapravkî · staţie de alimentare
Zakuresc · aprind o ţigară
Zaşnurui şnuroaşili la botincî · a lega şireturile la încălţăminte
Zatkni hlibalu! · închide gura!
Zdviguri · dus cu pluta
Zubilili · dinţii
Zvuk · sunet

Au contribuit: Cadru, stellanicu, @ŋ†¡Ҩ, BUSSU_Lucky, Daniell0, Patzanu :), Tolik, Patan de Moldova, vbf, PooH, Eugen, Dima, Kamaz, lumy, eu, voleac renat, Coco, Jănea, di la CIKANI, neoxrated, Havana, Vasea, Gkjyu, RM, vla_2, veronika, dimon, pitt, cristiana, sandu, BRAIN, Cat, vova, Mary, Inna, andry, Radu, Diana Popov si alti vizitatori anonimi. Vă mulţumim!

Sursa:

http://www.culmeaprostiei.ro/prostii-inspirate-de-la-vecini/dicionar-moldovenesc-roman.html

Acum,hai sa incercam sa ne inchipuim in limba romana ,cum ar putea fi explicate  in   „limba moldoveneasca” cateva din cuvintele vocabularului „maldavan”:

Cuvintelnic – un fiel di dictionar, cu multi cuvinti, din cari oaminii inteleji si ei si pot.

Miere – Lichid gros, dulsi, transparient, produs di albini or poami cazuti di mar.

Chilot – Nalbituri purtati pisti… rusini ,or baiet si condusi aerfloturili.

Divina – Fatuci draguti din icoani; fatuci draguti si din afara icoanilor; poati hi si fatuci cari ii acuzati di baiet ca a ramas bortoasi: “tu esti di vina!”.

Palitura – Lovituri pi spinari; di osandi ca la TSKA Moscova .

Papusi – Jucareli pentru bebilusi or opinsilii fari calcai, di casi, pi cari i-o dat fimeia nieputinciosului scriitor al cuvintelnicului.

Batigard – Strajer; baiet tuns la chelii, cu minti multi, cari apari pi siniva di batai; atentii, nu reusesti intotdiauna!

Perji – Poamili din pruni; dicoratiuni-mozaic pi material moali, di calitatia
cuvintelnicului.

Piron – Suruboi cari si bati cu socanu, or locu undi trag in gari trenurili.

Tratat – Baiet cari daci vini in bataturi la tini ii dai o vodki, sau pajini di hartii pi cari tovarasii domnului siecretar jeneral al PCM Voronin vor sa le scrii in moldovinesti cu asupritorii di pesti Prut, cari vor sa-i romanizezi cu forta si cari se va siemna la Pasti. La Pastili Cailor.

Dobitoc – Poati fi si animal (bou, magar or alsiva din bataturi); cretin, idiot, tiembiel ca sel pi cari l-au pus kaghiebistii di la Moscova sa faci cuvintelnic intri romani.

Posolvon – Iesi afari! Mars!

Manestergura – prosop, carpi, slugi

Graunatica – neindemanatica, proasti

Mickey Mouse-sorisel mic si dracos

capac la cratita – acoperis;

– adevarat – istina;

– afise – foi volante;

– placere – ahota;

– binedispus, dornic, pasionat – ahotnic;

– blonda – albineata;

– pistrui – alunele;

– amarit – dosadit

– piatra pretioasa – alunica

CITITI SI :

VIDEO:DIVERSIUNEA ASA-ZISULUI DICTIONAR ROMAN-MOLDOVENESC.GRAIESTI MOLDOVINESTI !

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/12/26/videodiversiunea-asa-zisului-dictionar-roman-moldovenesc/

CINE NE SUNT TRADATORII DE NEAM SI CE MAI FAC TRADATORII NOSTRI DIN BASARABIA ?

Giotto:Sarutul lui Iuda

Istoria unui popor este marcată de marile sale personalităţi , dar totodată mersul ei poate fi deturnat de trădătorii de neam şi de ţară. În acest sens istoria noastră cunoaşte vremuri mai luminoase şi vremuri mai întunecate .

Neamul nostru nu şi-a dus veacul prin robii care şi-au pus gâtul în jugul străinilor, ci prin eroii Horia, prin Avram Iancu, prin Tudor, prin Pintea, Iancu Jianu, prin toţi haiducii, care nu s-au supus în faţa jugului străin, ci şi-au pus flinta în spate şi s-au ridicat în munţi, ţinând sus onoarea şi steagul libertătţi. Prin glasul şi curajul lor a vorbit în acele timpuri neamul nostru, iar nu prin lumea multă, laşă, cu capul plecat..

Ar fi putut avea istoria noastră un alt destin fără trădătorii de neam, fără trădările şi vânzările lor?

De la Burebista la Mihai Viteazul şi până la Tudor Vladimirescu, istoria noastră e presărată cu evenimente tragice, în care un rol nefast  a fost jucat de personaje fără scrupule care, prin josnicele lor fapte, au schimbat mersul istoriei şi soarta românilor.

Trecută prin foc şi prin sabie,/ furată, trădată mereu,/ eşti floare de dor, Basarabie,/ eşti lacrima neamului meu”.

Aşa va scrie cunoscutul scriitor DUMITRU MATCOVSCHI despre Basarabia, care în anii de la anexarea ei de URSS în 1940, apoi 1944 şi în ultimii ani ai aşa – zisei Independenţe a cunoscut nume mari de eroi, dar în acelaşi timp şi nume de trădători notorii.

Iată o serie dintre aceste persoane importante.

Inceputul trădării şi schimbări de direcţie a Basarabiei a fost pusă o dată cu renumitul discurs de inaugurare a congresului Casa noastră – Republica Moldova, în plină campanie electorală a agrarienilor, care au şi cîştigat alegerile în 1994.

Fraza lui ION DRUŢA, scriitorul de la Moscova, din apelul său “În lunga şi mult zbuciumata istorie a neamului nostru avem unica şansă de-a ridica o casă a Moldovei(…)”,inaugura un congres care se plasa în opoziţie cu ideea de identitate naţională românească, o manifestare politică la care participa şi conducerea de atunci a statului în frunte cu M. Snegur.

Apoi în cadrul discuţiilor cu privire la denumirea corectă a limbii române, invitat de Preşedintele de atunci al Parlamentului, P. Lucinschi, Ion Druţă publică eseul “Răscrucea celor proşti” (1994).

Dincolo de discursul nuanţat cu privire la istoria neamului nostru (”Adevărul e că noi sîntem o parte din Moldova voievodală, rămasă, datorită cunoscutelor destine din Moldova veche (…)”), el “autorizează” abil jocul sinonimic dintre cele două denumiri ale limbii.

Pentru acea conjunctură politică nu era important cum “o vom numi – română sau moldovenească”; deşi, afirmă scurt Druţă, “fireşte, limba română” este numele adevărat. Dacă s-ar fi insistat pe această idee!… Dar finalul eseului este o mostră de oportunism, care, cu timpul, a luat forme exacerbate, proliferînd în limbajul juridic al diferitor acte normative de stat. “Nu vreţi să-i ziceţi limbă română, ziceţi-i limbă moldovenească, nu vreţi să-i ziceţi limbă moldovenească, ziceţi-i limbă maternă (…)”, solomoneşte “ingenios” consilierul nostru naţional.

Va urma MIRCEA SNEGUR – un fost activist din nomenclatura comunistă, agrarian, este trimis de CC al PCM să se alăture Frontului Popular din Moldova, mişcare de renaştere naţională, condusă de Mircea Druc, din calcul politic, care îl ajută sa devină preşedinte al republicii. Îndeplineşte condiţia numirii lui Druc ca prim-ministru la 25 mai 1990!

Un an mai târziu în mai 1991 Mircea Druc a fost înlăturat, la insistenţa Moscovei şi cu consimţământul lui Mircea Snegur. Deasemenea la iniţiativa preşedintelui Snegur, Parlamentul hotăraşte, în 1994, cu o majoritate agrariano-socialistă să schimbe imnul « Deşteaptă-te române ! » , cu un nou imn, pe versurile lui Alexei Mateevici – “Limba noastra”!

L-a eliberat pe Igor Smirnov, fără să facă mai întâi schimbul de prizonieri de război. În februarie 1994, Snegur a resuscitat ideologia antiromâneasca a „moldovenismului”.
Mircea Druc, fostul prim-ministru, susţine într-un interviu pentru Info-Prim Neo că înainte de declararea independenţei, existau două planuri de evoluare a evenimentelor – planul „Mircea Druc” cu revenirea la status-quo-ul din 1918 (unirea cu România .) şi planul „Mircea Snegur” – cu intrarea în CSI. “Basarabenii au ales să-l urmeze pe Snegur, greşind foarte mult.
La 7 februarie 1996, Mircea Snegur şi liderul regimului de ocupaţie de la Tiraspol, Igor Smirnov au semnat Decizia protocolară cu privire la funcţionarea serviciilor vamale ale Republicii Moldova şi autoproclamatei Republici Transnistrene. Drept consecinţă a semnării documentului, regimul de ocupaţie din regiunea transnistreană, a obţinut posibilitatea de a întrebuinţa propria ştampilă vamală cu inscripţia: “Republica Moldova. Vama Tiraspol”.
A acordat prin constituţie autonomie teritorială pe principii etnice localităţilor cu populaţia majoritară găgăuză, din sudul Republicii Moldova.

În această listă este inclus şi PETRU LUCINSCHI, fost prim-secretar al PCM, nomenclaturist “cu faţă umană”, promotor al politicii de restructurare a lui Mihail Gorbaciov. Ajuns la putere în calitate de Preşedinte al R. Moldova Petru Lucinschi, a continuat reformele începute de predecesorul său Mircea Snegur, sub presiunea organismelor financiare internaţionale, fără a ridica nivelul de trai al populaţiei.
A rămas ataşat trecutului său de activist de partid sovietic, fapt care l-a determinat să păstreze calitatea de supus al Moscovei.
Petru Lucinschi, ca preşedinte al Parlamentului a consimţit oficial adoptarea constituţiei Republicii Moldova, în care să figureze aşa-zisa „limbă moldovenească”, cochetând în declaraţii cu ideea că s-ar numi română, şi numai atât.
A întreţinut cu autorităţile române relaţii întotdeauna, într-un cadru strict protocolar. A susţinut moldovenismul fundamentalist. Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova l-a acuzat pe preşedintele Petru Lucinschi, că inventează o nouă ideologie de stat, care s-ar numi, “moldovenism.
Senatorul Ilie Ilaşcu s-a pronunţat în ziarul « Evenimentul – Cotidian regional al Moldovei » din 22 ianuarie 2009 : « Toată problema aceasta a conceptului de “Moldova Mare” este o invenţie de-a Moscovei, prin intermediul lui Petru Lucinschi. »
Pentru a-şi asigura realegerea sa în calitate de preşedinte la alegerile viitoare, Lucinschi a susţinut Partidul Comunist şi Frontul Popular Creştin-Democrat şi l-a destituit pe prim-ministrul Ion Sturza un guvern de centru-dreapta, singurul guvern reformist şi pro-occidental avut vreodată de Republica Moldova.
Preşedintele Lucinschi a cedat mult Moscovei în problema Transnistriei şi a Armatei a XIV-a ruse staţionate în Transnistria.

Lucinschi a semnat la 8 mai 1997 cu Federaţia Rusă a „Memorandumului privind principiile normalizării relaţiilor între Moldova şi Transnistria”, care stipula sincronizarea retragerii trupelor ruseşti cu soluţionarea conflictului transnistrean, acordând aşadar Rusiei dreptul de a fi arbitru care ar coordona politica internă în Republica Moldova şi„garant militar” cu o armată ce urma să staţioneze pe teritoriul Republicii Moldova.

Acest memorandum acceptat de Chişinău recunoştea practic independenţa statală a autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene, punând-o pe picior de egalitate cu Republica Moldova. Termenul de „stat comun” inclus în textul Memorandumului (propus de ministrul de externe al Rusiei, Evgheni Primakov), a devenit un pas spre federalizarea Republicii Moldova. Toate aceste cedări Moscovei au fost făcute drept plată pentru a obţine postul de preşedinte. Lucinschi n-a făcut nimic pentru a elibera Republica Moldova de controlul politic şi economic al Federaţiaei Ruse.
A pledat pentru relegalizarea Partidului Comunist în Republica Moldova , interzis, ca urmare a puciului de la Moscova, din 19-21 august 1991.
Drept răsplată pentru meritele sale faţă de stat şi pentru activitate prodigioasă în organele supreme de stat, preşedintele Vladimir Voronin i-a conferit la 27 ianuarie 2005 “Ordinul Republicii”.

Va culmina VLADIMIR VORONIN – un român rusificat. El personal se numeşte moldovan în spiritul educaţiei ruseşti. « Mama, Pelagheia Isidorovna (numele de familie de fată – Sîrbu), din satul Corjova, tatăl drept, Nicolai Vasilievici, pe care nu-l ţine minte, deoarece a căzut la începutul războiului.

Era din Siberia, îşi făcea serviciul în unitatea militară din Dubăsari. Din 1948 a fost crescut de tatăl său vitreg.” – informaţie preluată din interviul Preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin acordat ziarului “AiF-Moldova”la 23 mai 2001. „Voronin se trage dintr-un neam curat românesc, o familie renumită de oameni bogaţi şi respectaţi. Domnica şi Isidor Sârbu, bunicul lui Voronin, făceau parte dintr-o familie numeroasă: zece fraţi. Cinci băieţi şi cinci fete. Bunicul său a fost deportat de ruşii bolşevici, i-a fost confiscată averea şi familia i-a fost ruptă şi risipită. Isidor Sârbu, primar al regimului Antonescu în Transnistria, în perioada 1942-1944, i-a blestemat pe comuniştii ruşi şi a fugit în România unde a ajuns luptător cu arma în mână în munţii Oaşului. … Viaţa familiei Voronin este povestea unei drame teribile – este drama sfâşierii neamului românesc de către invadatorii ruşi.

Cazul lui Voronin este cu atât mai tragic cu cât însuşi preşedintele Voronin este rezultatul unui experiment diabolic, pus în practică de ruşi în România sub numele de “experimentul reeducării”. Scopul experimentului, conform principiilor leniniste era schimbarea şi lepădarea convingerilor şi ideilor politice şi religioase , pentru a se obţine în cele din urmă alterarea personalităţii până la punctul obedienţei absolute… Ramura familiei Voronin rămasă dincolo de Prut a fost supusă reeducării comuniste şi spălării creierului. » – ziarul Ziua, „Secretul lui Voronin” de Victor RONCEA ,27 martie 2008 .
A fost educat şi pregătit sa devină un “cadru devotat” al Moscovei. A ocupat posturi importante în perioada sovietică. In ierarhia militară a urcat până la gradul de general-maior (al Ministerului de Interne sovietic, avand şi cetăţenie rusă). In 2001 este ales preşedinte al Republicii Moldova, din partea Partidului Comuniştilor.
E considerat comunistul capitalist cel mai bogat din Moldova, împreună cu fiul său Oleg, şi alţi colegi de partid au monopolizat cele mai vitale ramuri din economia naţională, aproape toata industria zahărului, aproape toate afacerile din import, de cereale şi de panificaţie, cele din domeniul bancar, cele ale asigurărilor, construcţiilor, businessului imobiliar şi turistic, ale prestărilor serviciilor pe Internet ,etc şi-au supus justiţia, mass-media, Partidul Comuniştilor devenind practic partid de stat.
Preşedintele Vladimir Voronin e departe de a fi un preşedinte comunist. E deprins cu luxul, locuieşte la vila din pădurea Condriţa, vilă care aparţine statului, cu 500 de hectare de pădure, înconjurate cu un gard înalt de sârmă ghimpată ca un adevărat lagăr de concentrare, servit de aproximativ de o suta de slugi, bodyguarzi, îngrijitori şi dresori de animale.

Familia Voronin se consideră una dintre cele mai prospere familii de capitalişti din cea mai săracă ţară a Europei.
A numit drapelul de stat al R. Moldova, tricolorul în plenul Parlamentului drapel fascist. Imediat cum a venit la putere a purces la luptă împotriva limbii române şi a istoriei românilor. Este destituit Ilie Vancea, ministrul Învăţământului, un basarabean onest, care a refuzat să introducă în programa de studii limba moldoveneanească şi Istoria Moldovei în locul Istoriei Românilor.

A luptat cu înverşunare împotriva legalizării Mitropoliei Basarabiei, înregistrată doar în urma deciziei CEDO. Este un mare adept al Mitropoliei Moldovei, subordonată Patriarhiei Moscovei. A instaurat o dictatură personală şi sistemul economic „bolşevismul de piaţă”, marii beneficiari al căruia sunt nomenclaturiştii de partid ce presupune păstrarea unui stat autoritar şi acapararea economiei naţionale.
A fost legiferată Concepţia politicii naţionale de stat a Republicii Moldova de deznaţionalizare de pe timpurile perioadei ţariste şi totalitar-comuniste, care are ca scop de a distruge identitatea românească a moldovenilor, promovând sub masca polietnismului rusificarea lor totală.
O dată cu venirea la putere Partidul Comuniştilor a instituit o politică de genocid programat al populaţiei, caracterizată printr-un exod masiv de oameni apţi de muncă, un genocid etnico-cultural bazat pe ideologia unui moldovenism rusificator de ocupaţie, colonial , unul construit pe un conţinut propagandistic diversionist şi criminal, tirajat pe scară industrială, nişte falsuri care se dau drept adevăruri, nişte campanii de propagandă în stilul lui Goebbels.

Foarte argumentat va fi prezentat în articolul din ziarul ZIUA din 16 August 2009 de Sorin Rosca Stanescu “IUDA E IUDA” politicianul IURIE ROŞCA, cel care a trădat cauza naţională. « Ziarul ZIUA publica interviul pe care Victor Roncea i l-a luat liderului Partidului Popular Crestin Democrat de la Chisinau, Iurie Rosca. Iar acest editorial este raspunsul la o intrebare retorica pe care acesta si-o pune. Si anume, de ce i se spune Iuda? Raspunsul meu, in esenta, este ca i se spune Iuda pentru ca el chiar este Iuda. Ramane ca in cele ce urmeaza sa incerc sa demonstrez acest lucru.

Incă înainte de aprilie 2005, cand la sfatul lui Traian Basescu Iurie Rosca a batut palma cu Voronin, contribuind astfel decisiv la instalarea acestuia la putere si la consolidarea puterii lui, existau la Chisinau temeinice suspiciuni ca, in prealabil, se vanduse diavolului. Adica serviciilor secrete controlate de Moscova.

Culmea coincidentei este ca, tot de la el am aflat pentru prima data, simultan, in mai multe republici din Uniunea Sovietica pe cale de a se destrama, s-au constituit partide care toate s-au numit fronturi. Sa fi fost liderii democrati de pretutindeni – ma refer desigur la spatiul controlat de Moscova – atat de lipsiti de imaginatie incat sa dea acelasi nume partidului care urma sa devina succesorul celui comunist? In paranteza fie spus, in­fluenta Kremlinului, prin in­ter­mediul KGB si GRU, a fost atat de puternica incat, si la Bucu­resti, Ion Iliescu denumise inca inainte de caderea lui Ceau­sescu, pe vremea cand com­plota cu Militaru si Magureanu, tot Front al Salvarii Nationale partidul care urma sa preia pu­terea.

Si pentru a inchide aceasta excursie prin trecutul apropiat, Iurie Rosca si-a intitulat partidul pe care l-a condus Frontul Po­pu­lar din Moldova. Acestor sus­piciuni li s-au adaugat, intre timp, multe altele, generate de aparente si repetate greseli ale liderului de la Chisinau care au condus, pas cu pas, la distrugerea miscarii nationale si unioniste. » El a tradat mii si mii de alegatori si asta nu se iarta.

Un nou candidat la includerea în lista neagră este MARIAN LUPU.

MOSCOVA L-A CHEMAT LA INSTRUCTAJ PE LUPU, NOUL SAU OM DE LA CHISINAU

sursa : RGN

Candidatul Aliantei pentru Integrare Europeana la postul de presedinte, Marian Lupu a plecat sâmbătă la Moscova, la o zi după o vizită în capitala rusă a fostului preşedinte comunist prorus Vladimir Voronin. Chemarea lui Lupu la Moscova vine sa confirme faptul ca dupa lasarea lui Voronin din brate, Moscova si-a chemat la ordine noul sau om de la Chisinau, transmite Romanian Global News.

Asigurand votarea acestuia de catre vechii sai tovarasi din partidul comunist, Moscova vrea sa se asigure ca Lupu va servi interesele Kremlinului la Chisinau si nu va asista la derapaje ale acestuia. I se dau voturi pentru a-l fideliza, daca nu cumva acesta era deja fidelizat, iar acum a fost doar un instructaj de parcurs.

Respingerea aderarii la NATO si prin ricoseu, amanarea la nesfarsit a integrarii europene, blocarea reintegrarii cu Romania si faultarea colegilor de coalitie care se vor manifesta altfel decat vrea Moscova. Cu alte cuvinte mentinrea Chisinaului in siajul rusesc. Cam astea ar fi obiectivele pe care Moscova le-a trasat lui Lupu.

In cazul in care nu va putea controla situatia, lui Lupu i s-a dat si solutia de avarie si anume o rearanjare a majoritatii cu partidul comunist. Nu chiar acuma ci mai in vara dupa ce populatia va acumula frustrarile unei ierni dificile. Si pentru ca totul sa fie roz in relatia Lupu- Moscova, nu exclude încheierea, până la sfârşitul anului, a unui acord de colaborare între Partidul Democrat de la Chisinau şi Partidul Rusia Unită, al premierului rus Vladimir Putin, adica cu alte cuvinte partidul lui Putin sa-si faca o filiala la Chisinau.

In capitala rusa Lupu s-a întâlnit cu oameni importanti cum ar fi Constantin Kosaciov, preşedintele comisiei pentru Politică Externă din Duma de Stat, cu şeful administraţiei prezidenţiale, Serghei Narîşkin. Conform RIA NOVOSTI, discuţia a abordat situaţia politică de la Chişinău, perspectivele şi modalităţile de intensificare a cooperării între parlamentele rus şi moldovenesc.

După cum a afirmat Kosaciov, preşedintele Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri Internaţionale, a fost o discuţie constructivă. Oficialul rus a menţionat că Marian Lupu este binecunoscut în Duma de Stat din perioada în care acesta ocupa funcţia de preşedinte al Parlamentului de la Chişinău.

Înainte de a pleca spre Moscova, Marian Lupu a declarat că Rusia este interesată de alegerea preşedintelui Republicii Moldova şi depăşirea crizei politice de la Chişinău. La randul sau Kommersant scrie că Moscova s-a implicat în lupta politică din Republica Moldova, vizita lui Marian Lupu fiind precedată de o vizită fulger, secretă, în capitala Rusiei, a liderului Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin. Conform Kommersant, Kremlinul ar fi încercat să-l convingă pe Voronin să susţină candidatura lui Marian Lupu la preşedinţia Republicii Moldova.

BASARABIA ŞI ÎNALTA POARTĂ DE LA MOSCOVA

GEORGE DAMIAN

Venirea şefului Administraţiei prezidenţiale ruse la Chişinău seamănă cumva cu cele ce se petreceau în ţările române în perioada fanariotă. Sultanul de la Istanbul trimitea un paşă ca să aranjeze neînţelegerile dintre boierii iubitori de zavistie. Acum, s-au schimbat puţin denumirile, dar principiul a rămas acelaşi.
Narîşkin a aterizat pe neaşteptate şi fără să fie invitat de cineva. Din punctul de vedere al Moscovei nici nu ar fi fost nevoie de vreo invitaţie. Sau poate invitaţia a venit de la vreunul din partidele parlamentare care se temeau că nu vor face faţă la negocieri fără vreun sprijin masiv din afară?

Narîşkin reprezintă ceea ce în perioada medievală se numea „cavaleria grea”. A avut puterea să-i aducă laolaltă pe Lupu şi Voronin la Ambasada Rusiei din Chişinău. Iar apoi, aliniaţi în scara pisicii, Lupu, Narîşkin şi Voronin au făcut declaraţii presei (presa corectă!). Din declaraţii s-a înţeles doar că totul este bine şi că va fi şi mai bine. Bineînţeles, dacă se merge pe mâna Rusiei va fi bine.
Presa de la Moscova s-a grăbit să anunţe că există deja un protocol de colaborare PCRM-PDM şi că guvernarea este bătută în cuie.

La Chişinău liderii politici au dezminţit: nu, nu există nicio alianţă PCRM-PDM! Comentatorii au sărit şi ei în sus de teama unei eventuale trădări. Însă negocierile dintre partidele AIE au continuat în cursul zilei de luni.

Situaţia a rămas la fel de fluidă şi după vizita lui Narîşkin.
Însă într-un fel tot s-au separat apele. Documentul WikiLeaks (cel cu mituirea lui Lupu de către Voronin cu 10 milioane de dolari), indiferent de unde a apărut, alături de vizita lui Narîşkin şi interviul insultător al lui Voronin au permis delimitarea a doi poli: liberal-democraţii lui Filat şi comuniştii lui Voronin.

Oricum, cei doi poli erau definiţi prin rezultatul alegerilor şi numărul de deputaţi, doar că acum pare a fi exclusă o eventuală alianţă PCRM-PLDM (de care se temeau ca de Satana mulţi comentatori de la Chişinău).
Având cei doi poli definiţi, putem încerca câteva speculaţii pe tema viitoarelor alianţe. Partidul Liberal este în mod clar la dreapta PLDM-ului – nu prea are cu cine altcineva face alianţe. Iar acest lucru îi cam scade puterea de negociere şi şansele de a obţine posturi relevante. Cu totul altfel stă situaţia democraţilor, care cred că au de câştigat indiferent de ce pol se apropie. Se poate spune că, afişându-se cu Narîşkin şi Voronin, Lupu încearcă să-şi ridice preţul în negocierile cu liberalii şi liberal-democraţii.

Jocul negocierilor rămâne cât se poate de deschis la Chişinău – şi este mult mai bine aşa decât situaţia ceţoasă care a persistat întreaga săptămână trecută când nu se ştia nimic despre discuţiile care fără îndoială că au avut loc.
Vizita lui Narîşkin şi înghesuiala de declaraţii şi comentarii care au urmat arată că Moscova în continuare consideră Republica Moldova un teritoriu în care face şi desface. Şi mai arată că politicienii de la Chişinău consideră şi ei Moscova aşa cum se consideră ea însăşi. Dacă Narîşkin nu ar fi fost băgat în seamă de nimeni, alta ar fi fost situaţia. Oricum, faţă de anii trecuţi, au fost mult mai puţini boieri moldoveni care să se repeadă să pupe poala caftanului.

Cu alte ocazii ar fi fost înghesuială mult mai mare la poarta Ambasadei Rusiei. Ceea ce dă speranţe pentru o coaliţie de guvernare care să respecte voturile cetăţenilor şi nu voinţa Înaltei Porţi.

Isoria noastră cunoaşte multe trădări şi mulţi trădători. De ce poporul român a fost trădat mereu în anii săi de cumpănă ? De ce marile personalităţi ale poporului român au fost răstignite pe crucea istoriei ? Cine sunt vinovaţii? Oare îi putem uita pe turcii care ne-au luat în robie pe cei mai bravi feciori şi pe cele mai frumoase fete, pe ungurii care au făcut totul pentru a ne catoliciza, pe bolşevicii care ne-au dus părinţii în Siberia. Unde a dispărut vitejia noastră? Marea credinţă în neamul nostru românesc?

Să ni se întâmple toate astea din cauza că sântem prea buni, prea toleranţi, prea indulgenţi. De ce ne-am transformat dintr-un neam viteaz în unul smerit şi materialist, calculat? Unde este jertfa noastră supremă?

De ce i-am tolerat de-a lungul secolelor pe trădătorii de neam ce ne-au vîndut nu o dată duşmanilor, atingându-şi scopurile lor josnice şi au avut nevoie ca noi să uităm memoria părinţilor noştri şi să ne fie ruşine de trecutul nostru pentru că astfel încetăm să mai fim un neam, şi devenim deodată o turmă fără rost şi lipsită de valori.

Este bine cunoscut în istorie deja cît de uşor este să conduci o societate lipsită de legătura cu înaintaşii lor. Aceşti trădători de neam vor să ne uităm Ţara, Patria noastră, România, să ne uităm limba noastră cea română.Aceşti trădători de ţara merită un blestem pe care-l va da Mihai Eminescu în vestita sa « Doină »:

“Cine-au îndragit strainii
Mânca-i-ar inima cânii,
Mânca-i-ar casa pustia
Si neamul nemernicia.”

Am crezul că trădătorilor de neam trebuie dedicat o pagină specială în manualul de istorie şi de literatură, iar în timpul slujbelor de la biserică clipe de blestem, spre a fi drept lecţie pentru alţi români în veacul veacurilor.

Curaj şi dagoste de neam, români!

Sursa: Basarabia Literara

Articol:”CE FACEM CU TRĂDĂTORII DE NEAM, DOMNILOR ROMÂNI ?”

Autor : MIHAI CIUBOTARU