VIDEO:TANGO TIME
Pictorul şi ilustratorul austriac Gustav Klimt,nascut in 1862, decedat la 6 Feb. 1918.Tabloul:Dragoste.Museum der Stadt Wien, Vienna.
Founder of the school of painting known as the Vienna Sezession, embodies the high-keyed erotic, psychological, and aesthetic preoccupations of turn-of-the-century Vienna’s dazzling intellectual world. 06 februarie 1918, fondator al şcolii de pictură cunoscut sub numele de Secession Viena, întruchipează preocupările mare caroseriei erotic, psihologic, estetic şi rândul său, de-a-secolului-Viena lume intelectuale orbitor.
Love
1895 (90 Kb); Museum der Stadt Wien, Vienna 1895 (90 Kb); Muzeul der Stadt Wien, Viena
Detail of a well-dressed woman closing her eyes and abondonning herself to her first kiss. Detaliu de o femeie bine îmbrăcată închidere ochii ei şi abondonning se la primul ei sărut.
The work of the Austrian painter and illustrator Gustav Klimt, b. July 14, 1862, d. Feb. 6, 1918, founder of the school of painting known as the Vienna Sezession, embodies the high-keyed erotic, psychological, and aesthetic preoccupations of turn-of-the-century Vienna’s dazzling intellectual world.
Love
1895 (90 Kb); Museum der Stadt Wien, Vienna
Detail of a well-dressed woman closing her eyes and abondonning herself to her first kiss.
Niciun comentariu până acum.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 
Lasă un răspuns