CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

VIDEO: MILLI VANILLI – UN DUET POP CARE A PACALIT INTREAGA LUME

user posted image

Milli Vanilli : duetul  pop fara pic de  voce…

Povestea duetului  vocal pop Milli Vanilli,compus din Fab Morvan şi Rob Pilatus, a inceput  în Germania,pe la  mijlocul anilor 1980 .

Succesul lor a fost aproape instantaneu,iar cei doi au inceput sa creasca rapid în preferintele publicului din  intreaga lume.

In  1988 Milli Vanilli  a câştigat premiul Grammy la categoria „cei mai buni artisti noi”,pentru ca apoi,, în acelaşi an,în timpul unui concert live înregistrat de MTV in Connecticut, in timpul interpretarii cântecului ” Fato, este adevărat „, banda dupa care acestia faceau play back s-a blocat,ajungandu-se  la unul  dintre cele mai jenante momente din istoria muzicii usoare.

Adevărul a fost revelat ,astfel ca fanii au aflat ca  Milli Vanilli nu insemna de fapt doar sunetul creat de Frank Farian.

Morvan si Pilatus doar mimau  înregistrările ! …

După acest scandal ,cei doi  au fost deposedati de premiul Grammy şi au fost tarati in circa 26 de procese diferite,care le-au fost  intentate în baza legislaţiei SUA privind protecţia consumatorilor împotriva fraudelor.

În 1998 ,la doar zece ani de la debutul trupei Milli Vanilli,Pilatus a fost gasit mort într-un hotel din Frankfurt,decesul sau fiind datorat aparent consumului de droguri .

02/10/2010 Posted by | MUZICA | , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

VIDEO:Ai,HAI

02/10/2010 Posted by | MUZICA | , , , , | Lasă un comentariu

IN ARHIVELE R.MOLDOVA SE PASTREAZA DOSARELE ROMANILOR DIN VECHIUL REGAT JUDECATI DE JUSTITIA SOVIETICA DIN R.S.S.MOLDOVENEASCA

Dosarele a mii de conaţionali de dincolo de Prut se păstrează la Serviciul de Informaţii şi Securitate al R. Moldova

 

Despre basarabenii şi transnistreni judecaţi de „troicile speciale”,tribunalele militare, alte instanţe extrajudiciare şi judiciare ale RASSM şi RSS Moldovenească s-a scris în ultimul timp, deşi încă foarte puţin.  

Se cunosc şi unele cifre privind numărul acestora, relative totuşi. Există însă o categorie de condamnaţi de aceleaşi instanţe numele cărora mai sunt încă în anonimat.

Totodată, aceste persoane nu au fost trecute în listele celor supuşi represiunilor politice publicate şi nu suntem siguri că autorităţile moldoveneşti au comunicat celor judecaţi sau rudelor lor despre reabilitare.

Ne referim la cei născuţi în Vechiul Regat care, în vâltoarea evenimentelor de la finele celui de-al Doilea Război Mondial, au rămas în RSSM. Odată prinşi, ei au fost judecaţi de sovietici şi trimişi în GULAG. Să reconstituim parţial lista acestor persoane, ale căror dosare se păstrează în arhiva Serviciului de Informaţii şi Securitate al R. Moldova (în ordine alfabetică):

Constantin Albu, fiul lui Gheorghe, a.n. 1903, n. com. Bodeşti, jud. Neamţ (România), fără de partid, studii cinci clase, serviciul militar în Armata Română din 1942 până în 1945. Locuitor al sat. Bujerăuca, r-nul Soroca.

Rechizitoriu: Locuind în satul Bujerăuca (după 1945 şi până la momentul arestului), a fost unul dintre aliaţii autorităţilor române, a spionat în favoarea cotropitorilor româno-fascişti. Pedeapsa: Condamnat la 29 octombrie 1951, în baza art. 54/1 „a” Cod Penal al RSS Ucrainene (trădare de patrie) de către Tribunalul militar al NKVD al RSS Moldoveneşti la 25 ani muncă corecţională în lagăr, decădere din drepturi pentru cinci ani cu confiscarea averii.

Ştefan Bolea, fiul lui Ion, a.n. 1899, n. or. Bereşti, jud. Galaţi, din ţărani săraci, român, cetăţean al URSS, fără de partid, studii patru clase, căsătorit, croitor particular, locuitor al satului Romanovca. Rechizitoriu: În rândurile populaţiei din sat, sistematic a făcut agitaţie antisovietică, a calomniat conducătorul statului, lăuda modul de viaţă din România şi-l defăima pe cel din URSS.

Spunea că, după ce va veni Truman, puterea sovietică va fi distrusă. Pedeapsa: Prin sentinţa Judecătoriei Supreme a RSSM din 27 martie 1953, a fost condamnat, în baza art. 54/10 p. 1 CP al RSS Ucrainene, la zece ani muncă corecţională în lagăr, decădere din drepturi pentru cinci ani şi deportarea după hotarele RSSM pentru un termen de cinci ani.

Andrei Calcin, fiul lui Nifont, a.n. 1907, născut s. Sarichioi, jud. Tulcea (România), rus, din ţărani, fără studii. Ştefan Constantinov, fiul lui Alipii, a.n. 1925, născut s. Sarichioi, jud. Tulcea, rus, din ţărani, fără studii. Ambii, la momentul arestului, locuiau în satul Uspeh, r-nul Travinski, reg. Astrahan. Rechizitoriu: Andrei Calcin şi Ştefan Constantinov au exprimat nemulţumiri privind politica de stat din URSS. Au iniţiat discuţii privind trecerea ilegală a frontierei din URSS în România. În tentativa de a trece hotarul în România, în luna iulie 1948, au fost reţinuţi. Pedeapsa: Condamnaţi prin sentinţa Tribunalului militar al NKVD al RSS Moldoveneşti din 3 noiembrie 1948 la 25 ani muncă corecţională în lagăr, decădere din drepturi pentru cinci ani, fără confiscarea averii, din lipsa acesteia.

Mihail Ciurilov, fiul lui Dionisie, a.n. 1932, născut în or. Bucureşti, moldovean, la momentul arestului locuia la Chişinău, frizer. Rechizitoriu: A participat la formarea grupului antisovietic intitulat „Comitetul din iulie”. Împreună cu alţi doi complici, a difuzat circa 30 de foi volante antisovietice în or. Chişinău. Pedeapsa: Prin sentinţa Judecătoriei Supreme a RSSM din 17 octombrie 1949, a fost condamnat, în baza art. 54/10 p. 1 CP al RSS Ucrainene, la zece ani muncă corecţională în lagăr, decădere din drepturi pentru cinci ani.

Aurel Erbărescu, fiul lui Pavel, a.n. 1929, oginar din or. Bucureşti, român, cetăţean român, la momentul arestării locuitor al or. Străşeni. Rechizitoriu: În luna septembrie 1946, a fost racolat de consulul englez de la Bucureşti şi, sub masca de repatriat, a fost trimis în URSS pentru spionaj şi acţiuni de subminare în favoarea securităţii engleze. Pedeapsa: Prin sentinţa Tribunalului militar al RSSM din 31 mai 1951, a fost condamnat la 25 ani muncă corecţională în lagăr.

Gheorghe Antochi, fiul lui Gheorghe, a.n. 1916, originar din or. Bacău, român, cetăţean român, la momentul arestării – locuitor al or. Străşeni. Rechizitoriu: Fiind racolat de către Aurel Erbărescu, în vederea activităţii de spionaj, a colectat informaţii privind situaţia social-politică şi starea de spirit a populaţiei din r-nul Străşeni. Pedeapsa: Prin sentinţa Tribunalului militar al RSSM din 31 mai 1951, a fost condamnat la 25 ani muncă corecţională în lagăr.

Carp Haiduc, fiul lui Ludvig, a.n. 1914, originar din or. Arad, ungur, din ţărani, montator electric, studii medii, fără de partid, locuitor al or. Bălţi. Rechizitoriu: În timpul războiului, benevol a intrat la serviciu la un spital militar. Activităţi de spionaj în favoarea României. Pedeapsa: Prin sentinţa Tribunalului militar al RSSM din 22 mai 1947, a fost condamnat la 20 ani de muncă corecţională în lagăr, decădere din drepturi pentru cinci ani, fără confiscarea averii – din lipsa acesteia.

Constantin Huşanu, fiul lui Vasile, a.n. 1898, originar din s. Ciurea, jud. Iaşi, român, din ţărani săraci, fără studii, fără de partid. Rechizitoriu: Activităţi de spionaj în favoarea României. Pedeapsa: Prin sentinţa Tribunalului militar al RSSM din 22 aprilie 1953, a fost condamnat la 25 ani de muncă corecţională în lagăr, decădere din drepturi pentru cinci ani şi confiscarea averii.

Ilie Jecu, fiul lui Petru, a. n. 1911, n. or. Tulcea, român, ştiutor de carte, fără de partid. Până la 1940, a locuit în România, fiind adeptul partidului comunist, însă a fost exclus pentru oportunism. Locuitor al or. Chişinău, lucra ciubotar. Rechizitoriu: În mediul său a făcut agitaţie antisovietică, a clevetit la adresa şi politica partidului comunist şi statului sovietic. A exprimat nemulţumiri faţă de orânduirea de stat a URSS, a lăudat sistemul capitalist economic, pe Troţki şi banda lui Tito. Pedeapsa: Prin sentinţa Judecătoriei Supreme RSSM din 22 mai 1952, a fost condamnat la zece ani muncă corecţională în lagăr, decădere din drepturi pentru cinci ani.

Nicolae Şoiman, fiul lui Constantin, a.n. 1897, născut com. Băluşeni, jud. Botoşani, român, ştiutor de carte. La momentul arestului locuia în com. Bălceana, jud. Lăpuşna. Rechizitoriu: Fiind supus răsculăcirii în anul 1940, la începutul lunii iulie 1941 a venit în Bălceana şi şi-a revendicat proprietăţile – casa, animalele, pământul etc. Pedeapsa: Prin sentinţa Tribunalului militar al RSSM din 11 ianuarie 1945, a fost condamnat la 15 ani muncă corecţională în lagăr, decădere din drepturi pentru cinci ani, cu confiscarea averii.

Constantin Toma, fiul lui Ion, a. n. 1914, n. com. Chizătău, jud. Timiş-Torontal, din ţărani, până la arest locuia în s. Hârbovăţ, jud. Bender. Rechizitoriu: Locuind în România, a fost membru al partidelor „Garda de fier” şi „Cuzist”, călătorea prin sate şi agita populaţia pentru a adera la aceste partide, a difuzat literatură privind aceste partide. În anii 1942-1943 a luat parte la luptele din Caucazul de Nord. Locuind în satul Hârbovăţ, a exprimat convingeri antisovietice, a desfăşurat agitaţie antisovietică, a ponegrit orânduirea de stat a URSS. Pedeapsa: Prin sentinţa Judecătoriei Supreme a RSSM din 24 august 1951, a fost condamnat la 25 ani muncă corecţională în lagăr, decădere din drepturi pentru cinci ani.

Am evocat soarta a doar câţiva dintre românii născuţi în Vechiul Regat şi judecaţi de sovietici. Multe din rudele acestor condamnaţi nu ştiu de existenţa dosarelor lor la SIS. Comuniştii nu puteau suporta ca în RSSM să locuiască etnici români, ruşi şi unguri veniţi de dincolo de Prut. Soarta lor era identică cu a celor din dreapta Prutului: toţi la puşcărie, toţi în gulag.

Mihai TAŞCĂ, dr. în drept, secretarul Comisiei prezidenţiale pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova

Timpul.md

02/10/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: