CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Republica Moldova are posibilităţi reale de aderare în viitorul apropiat la Uniunea Europeana .

Cum se vor despărţi apele de la Prut?

Dintre toate ţările care aspiră să intre în Uniunea Europeană, Republica Moldova este singura care are posibilităţi reale de aderare în viitorul apropiat. Dar nu pentru că ar întruni condiţiile de integrare. Încă e mult până departe. Şansa ei, oricât ar părea de paradoxal, este frontiera de vest.

Diplomaţia frontierei

Deşi pare incredibil, pentru noi Prutul nu-i un obstacol, ci o oportunitate. Apele lui, metaforic vorbind, ar putea să se despartă, precum Marea Roşie în faţa lui Moise, pentru a ne deschide drumul spre Europa.

Dăunăzi, prim-ministrul român Emil Boc şi ministrul său de Externe, Teodor Baconschi, care participă la lucrările Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, de la New York, au făcut câteva declaraţii extrem de sugestive privind graniţa de la Prut.

Premierul a afirmat că Bucureştiul nu recunoaşte Pactul Ribbentrop-Molotov, deoarece acesta a însemnat o ruptură din trupul ţării . ”Ceea ce putem noi în momentul de faţă este să-i sprijinim pe români oriunde s-ar afla ei şi mai ales pe fraţii de dincolo de graniţă, o graniţă care, odată cu intrarea şi a Moldovei în Uniunea Europeană, sperăm să dispară, fapt care reprezintă un proiect prioritar de politică externă al României”, a spus Emil Boc.

Totodată,, şeful diplomaţiei române, Teodor Baconschi, a subliniat că Bucureştiul şi Chişinăul au readus conflictul din Transnistria pe agenda internaţională, subiecte legate de conflictele îngheţate fiind abordate miercuri, la New York, şi de Consiliile NATO-Rusia şi Uniunea Europeană-Rusia. Precizând că România respinge orice plan de federalizare a Republicii Moldova, el a apreciat contextul ”cât de cât” favorabil în care se desfăşoară dialogul dintre Germania şi Rusia privind rezolvarea conflictului din Transnistria.

Afirmaţiile lui Boc şi Baconschi sunt lămuritoare în multe pivinţe. Premierul lasă să se întrevadă că există o legătură indisolubilă între nerecunoaşterea pactului Moldotov-Ribbentrop şi nesmnarea unui acord de frontieră între cele două state româneşti.

 Hotarul dela Prut, fiind o consecinţă a tranzacţiei dintre Hitler şi Stalin, ar urma să dispară, zice şeful guvernului român, în urma aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, ceea ce constituie pentru Bucureşti ”un proiect prioritar de politică externă”.

În acelaşi timp, Baconschi se arată mulţumit de contextul ”favorabil în care se desfăşoară dialogul dintre Germania şi Rusia privind rezolvarea conflictului din Transnistria”. Satisfacţia sa este simptomatică.

 Se pare că poziţia României în privinţa Republicii Moldova este îmbrăţişată la ora actuală de Occident, în special de Germania care, neîndoios, este acum vârful de lance al presingului diplomatic exercitat de UE şi SUA asupra Rusiei pentru a o determina să-şi retragă trupele şi muniţiile din autoproclamată republică nistreană.

Prutul, o poartă deschisă spre Europa

Astfel, în opinia publică internaţională, România induce ideea că, de fapt, graniţa de la Prut este o linie de demarcaţie legală, dar provizorie, de genul zonei demilitarizate care separă Coreea de Nord de cea de Sud. Tocmai de aceea, Bucureştiul nu acceptă şi cred că nu va accepta niciodată se semneze un tratat de frontieră.

Dimpotriva. Absenţa unui atare acord se constituie într-un factor de presiune diplomatică a României asupra partenerilor occidentali care sunt puşi astfel în situaţia să recunoască tacit nedreptatea istorică a hotarului şi nevoia unei reabilitări morale prin aducerea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Se pare că diplomaţia frontierei, pe care o foloseşte cu destulă dibăcie Bucureştiul, dă roade. Cu toate că nu pun sub nicio formă la îndoială suveranitatea Republicii Moldova, cancelariile occidentale, dar mai cu seamă instituţiile europene, influenţate de demersurile politice constante ale României, lasă impresia că ar avea o datorie neonorată faţă de Chişinău.

Tocmai de aceea, UE, şi SUA au deschis generos un fel de linie de credit a simpatiei pentru actualele autorităţi de la Chişinău.

Nu încape îndoială că, în cazul perpetuării după alegerile din toamnă a unei guvernări democratice, graniţa de la Prut va fi preschimbată treptat într-o poartă prin care Republica Moldova va intra în UE. Unirea se va face, astfel, nu după modelul german, ci sub umbrela Uniunii Europene.

Petru BOGATU
pentru JURNAL de Chişinău

25/09/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, PRESA ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

UE ar putea influenţa politica imperială a Kremlinului si ar putea forţa Kremlinul să-şi retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova

Harta R.Moldova 

Expert german: UE ar putea forţa Moscova să retragă armata din Transnistria

Rusia are mai multă nevoie de Europa decât Uniunea Europeană de Rusia, de aceea UE ar putea influenţa politica externă imperială a Kremlinului. Potrivit acestuia, UE ar putea forţa Kremlinul să-şi retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova, consideră expertul german pentru Europa de Răsărit, Gerhard Gnauck, în ediţia de vineri a publicaţiei Die Welt.

Gnauck crede că Moscova continuă şi în prezent să ducă în Europa de Răsărit o politică „Russia only” şi nu „Russia first”, de aceea, în opinia sa, UE ar trebui să-şi clarifice modul în care va pune în aplicare Parteneriatul său Estic cu Armenia, Azerbaidjanul, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, în paralel cu cooperarea cu Rusia.

Mai ales că premierul rus Vladimir Putin vrea să determine UE să creadă că Rusia poate şi fără Europa, în realitate, consideră Gnauck, UE poate exista fără Rusia şi nu invers.

În lunile următoare va deveni clar dacă politicienii europeni doresc să reglementeze politicile Kremlinului sau nu, concluzionează Die Welt.

sursa: Sursa

25/09/2010 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , | Lasă un comentariu

VIDEO:PRESEDINTELE BASESCU INSULTAT DE POLITISTII DEMONSTRANTI

25/09/2010 Posted by | POLITICA | , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: