CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

PROF.UNIVERSITAR DR.DANIEL DAVID,de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca,SPUNE CA INTELIGENTA ROMANILOR ARE PROBLEME


Autorul acestui articol se numeste Daniel David  si este  profesor de ştiinţe cognitive clinice la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.  CV -ul sau  profesional poate fi accesat la http://www.clinicalpsychology.ro, sau dintr- o perspectivă comunitară (cu particularităţile, limitele şi distorsiunile inerente), creată probabil de foştii studenţi şi actualii colaboratori, pe Wikipedia: http://ro.wikipedia.org/wiki/Daniel_David.

SOS: Inteligenţa românilor are probleme!

Mă obişnuisem cu imaginea în care România era mereu în coada clasamentelor în ceea ce priveşte performanţa educaţională şi de cercetare. Explicaţia că resursele financiare sunt limitate şi că o universitatea românească care are un sfert din bugetul celor din Top-500 nu are cum să ajungă la performanţa acestora este una de acceptat.În plus, contraexemplele legate de performanţa olimpicilor români, dublate de ideea larg acceptată în ţară privind “inteligenţa nativă” a românilor, îmi dădeau un strop de curaj: cu o reformă adecvată şi finanţare pe măsură putem, în principiu, ieşi din coada clasamentelor.Am început să am o îndoială când studiul STISOC a arătat că doar aproximativ 15% din populaţia României este „alfabetizată ştiinţific”, majoritatea fiind un amestec eterogen de neştiutori, superstiţioşi şi/sau fanatici ai pseudo şi/sau non-ştiinţelor.Ilustrativă şi tragico-comică a fost o discuţie la un post de televiziune (cu anvergură naţională) în care invitaţii experţi, chemaţi să comenteze asupra lipsei de alfabetizare ştiinţifică, erau, prin argumentele aduse, adepţi ai astrologiei pe care o prezentau ca o ştiinţă.

 Lipsa unei educaţii ştiinţifice serioase şi atractive în şcoli – dacă elevii se tem încă de matematică şi fizică în şcoli, cum să nu alerge spre astrologie? – poate fi cauza acestui analfabetism ştiinţific. Rămânea speranţa că dacă s-ar face educaţie în mod adecvat, inteligenţa acestui neam ne-ar scoate din calitatea de „analfabeţi ştiinţifici”.

Şi acest licăr de speranţă s-a prăbuşit recent când colega mea, conf. univ. dr. Anca Dobrean, a prezentat rezultatele comparative asupra inteligenţei în mai multe ţări de pe suprafaţa planetei (în acest sfârşit de săptămână aceste rezultate s-au discutat la un simpozion în Viena).

Şi atunci s-a stins un mit…şi aici românii sunt pe ultimele locuri!!! (ultimul loc în Europa, având cei mai mulţi oameni cu performanţe foarte scăzute la testele de inteligenţă). Da, am scris corect.

Repet, suntem pe ultimele locuri şi în ceea ce priveşte Inteligenţa! Inteligenţa evaluată cu Testul RAVEN – unul din cele mai riguroase şi mai utilizate teste de inteligenţă la nivel internaţional – se referă la inteligenţa generală nonverbală (factorul G), adică la aptitudinea (1) de a opera simultan cu mai multe variabile complexe şi cu concepte mai abstracte care facilitează o mai bună rezolvare a situaţiilor cu care ne confruntăm şi (2) de a stoca şi reproduce informaţii.

Capacităţile intelectuale, inclusiv inteligenţa, reprezintă un rezultat al interacţiunii unor factori genetici cu cei de mediu. Deoarece se presupune că factorii genetici sunt relativ egal distribuiţi în populaţia globului, diferenţele în inteligenţă se pot datora mai ales factorilor de mediu, care, în interacţiune cu cei genetici, pot potenţa sau inhiba expresia şi dezvoltarea acestora.

Ce soluţii avem? Iată câteva uşor de aplicat:

(1) Alfabetizarea ştiinţifică a populaţiei. Manualele de ştiinţe trebuie regândite astfel încât ele să fie atractive şi utile. Este anormal ca în liceele din ţară să se înveţe lucruri care se învaţă în universităţile de top din SUA. Asta duce, la asimilarea materiei doar de câţiva olimpici, şi refuzul ei de marea majoritate a elevilor, majoritate care este astfel împinsă spre pseudo şi non-ştiinţe.

Manualele de ştiinţe trebuie regândite prin colaborarea specialiştilor în diverse ştiinţe cu psihologia, astfel încât să nu ofere doar cunoştinţe ştiinţifice riguroase, ci şi un stil ştiinţific şi critic de gândire, în care logica şi teoria argumentării să fie bine reprezentate.

(2) Reorganizarea învăţământului superior şi a cercetării pentru a promova standarde minimale internaţionale la nivel de masă şi standarde de excelenţă internaţionale la nivel de „elită” (să nu ne mai raportăm doar noi la noi!).

 În plus, este inacceptabil să avem în corpul academic oameni – profesori, dar şi studenţi – care nu au cunoştinţe minime de logică şi epistemologie, cunoştinţe care fac parte din fondul comun de cunoaştere necesar oricărui intelectual, mai ales dacă activează şi în domeniul academic.

 De asemenea, trebuie în mod necesar concentrate resursele prin reducerea numărului de universităţi (am ajuns să avem mai mulţi profesori universitari ca meseriaşi bine calificaţi, în orice orăşel găsind profesori universitari, unii abia vorbind corect româneşte).

Dacă reforma educaţiei şi cercetarii nu implementează aceste mecanisme, nu avem cum cu o populaţie (1) nealfabetizată ştiinţific, (2) superstiţioasă şi (3) cu o inteligenţă generală mai scăzută ca a vecinilor europeni să ieşim din acest impas naţional.

 În plus, aşa cum am spus adesea în intervenţile mele publice, ştiinţa şi religia trebuie să-şi dea mâna pentru a salva această naţiune.

Ştiinţa trebuie să creeze oameni performanţi în punerea şi rezolvarea de probleme, cu impact asupra civilizaţiei şi a  nivelui de trai, iar religia trebuie să creeze oameni cu morală şi atitudini proactive, cu impact asupra valorilor şi normelor sociale.

 Altfel vom deveni nişte curiozităţi europene superstiţioase, cu o cultura horoscopică de tip asiro-babilonian, care însă au o imagine distrosionată asupra lor, percepându-se ca (1) inteligenţi şi capabili (deşi datele prezentate aici ne plasează pe ultimele locuri), (2) nedreptăţiţi în recunoaşterea performanţei lor ştiinţifice (mereu alţii ne-au furat ideile) şi (3) urmând “dreapta credinţă”  (dar mergând în acelaşi timp la astrologi şi vrăjitori)!

Lăsăm spaţiul public la îndemâna pseudo-ştiinţei şi non-ştiinţei prostind această naţiune? Sau facem ceva? Cine este dispus să înceapă această “cruciadă” de repunere a raţionalităţii la locul ei, şi, fără a fi o sintagmă mare, practic de salvare a acestei naţiuni?

Sursa:danieldavidubb.wordpress.com/2010/09/19/sos-inteligenta-romanilor-are-probleme/

Dintre toate comentariile postate pe margine acestui articol,cele mai interesante imi par urmatoarele:

Buna ziua,Recitind articolul, am vaga idee ca autoarea studiului(sau poate d-vs in interpretare) face o confuzie intre “inteligenta masurata pe baza gradului de alfabetizare” si inteligenta ca aptitudine(personal as prefera termenul de “structura cognitiva”)

Oricum, mai am niste intrebari ce trebuie puse relativ la studiu efectuat si modul de comparare
Nu cunosc testul RAVEN “– unul din cele mai riguroase şi mai utilizate teste de inteligenţă la nivel internaţional –” asa cum il prezinta autorul, dar am mari dubii ca testul a fost adaptat corect la ceea ce inseamna cultura, societatea si limba romana.

Nu ar fii prima data cand se iau teste(mai mult sau mai putin “aiurea”) si se traduc mot-a-mot fara ca autorul traducerii sa stie semnificatia intrebarilor in cultura anlofona(sau franceza, germana, etc…) si sa obtina aceeasi semnificatie in romana.

De ce pun pe primul loc acest aspect?

 Pastrand ca referinta un grad de alfabetizare inalt, ceea ce nu e caracteristic societatii actuale romanesti, nu avem cum sa obtinem rezultate peste sau langa medie, in ceea ce priveste evaluarea oricaror aptitudini corelate cu educatia(nu numai inteligenta si memoria).

Conform acestei idei, toti tiganii ar avea carente serioase de inteligenta si memorie pentru simplul motiv ca nu “savureaza” educatia asa cum o percepem noi, ceea ce e fals.

(Pana si banalul “test psihologic” al companiei la care lucrez are carente de traducere si adaptare) A doua chestie legata de teste si pe care eu personal o dezaprob, este factorul “viteza”.

Teste de genul “cat mai multe raspusuri in 30 de secunde”, destul de populare pe la noi, nu reflecta decat partial inteligenta, mai degraba fiind un melanj de memorie, inteligenta si intuitie.(conform acestei ipoteze si bazandu-ne pe cutume, ardelenii sunt mai putin inteligenti decat oltenii, pentru ca au o “gandire” mai inceata)
Un alt punct pe care chiar nu-l inteleg, este legat de relatia dintre “inteligenţa generală nonverbală” si “…a stoca şi reproduce informaţii”.

Aici sunt confuz : de cand memoria e egala cu inteligenta, fie si ea non verbala???
Cat despre observatiile d-vs legate de educatie le aprob intrutotul
O zi buna

Din pacate ,dl.profesor nu a raspuns acestor intrebari care mi se par legitime.

24/09/2010 - Posted by | PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: