FOTODOCUMENTE DESPRE REVOLTA ANTICOMUNISTA DIN 1956 DIN UNGARIA:EXECUTAREA FARA JUDECATA DE CATRE RASCULATI A SECURISTILOR DE LA SEDIUL AVH-POLITIA SECRETA MAGHIARA.
Budapesta, 31 octombrie 1956. Un grup de luptatori pentru libertate navaleste in sediul AVH – politia secreta comunista maghiara. Ofiterii sunt scosi afara din cladire si impuscati. Revolutionarii vor razbunare. “Nu luam prizonieri” – spuneau.Suntem in plina Revolutie maghiara.
Probabil ati vazut in filme sau ati citit despre asta. Fiind o revolutie anti-comunista, a beneficiat de simpatia lumii occidentale.
Episodul de pe 31 octombrie, insa, arata ca revolutionarii, luptatorii pentru libertate, aplica aceleasi procedee ca si cei impotriva carora luptau: executii sumare, fara judecata.
Fotoreporterul revistei LIFE, John Sadovy, povesteste ingrozit cele 40 de minute la care a asistat:
“Am fost trei ani in razboi dar nimic din ceea ce am vazut nu se compara cu aceasta oribila scena. Pot vedea gloantele care lovesc hainele oamenilor. Poti vedea fiecare glont. Se trage atat de aproape incat corpul celui ucis se transforma in amortizor.
Apoi revolutionarii scot o femeie din cladire. Are fata alba. Se uita in stanga si-n dreapta si vede peste tot cadavre. Un barbat vine si o loveste cu patul unei pusti. Altul o trage de par si o loveste. Ea cade iar ei o lovesc in continuare. Am crezut ca va muri. Dar in cateva secunde se ridica si cerseste indurare. Spune ca nu face parte din politia secreta. Unii dintre rebeli decid sa o urce intr-un autobuz in timp ce altii, care impuscasera ofiterii, striga :Fara prizonieri! Fara prizonieri!
Inca se mai aud impuscaturi in cladire. Din cand in cand iese cate un grup mic. Un barbat ajunge pana in parcare dar este terminat. Vin inca doi, unul ofiter superior. Trupul sau insangerat este spanzurat de un picior de un copac iar trei femei vin si-l scuipa.
Alti doi sau trei barbati, aparent, ofiteri superiori, sunt spanzurati la fel.
Ultima incaierare in cladire. Este adus un baietel. Il aduc pe umeri. Are trei ani sau trei ani si jumatate, se uita in jur. “Nu-l omorati” – se aude. Este fiul unuia dintre ofiterii ucisi.
Inapoi spre parcare. Vad femei cautandu-si barbatii printre trupurile intinse pe pamant”
Sursa
Niciun comentariu până acum.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 
Lasă un răspuns