British official: Moldova part of Europe and its frozen conflict needs to be solved
21 September 2010
A British official said Tuesday that Moldova — a former Soviet republic struggling over whether to tilt toward Russia or the West — is part of the European family, where democratic values, tolerance, human rights are the norm.
Moldova’s governing pro-European alliance is locked in a power struggle with pro-Russian Communists. Because of the deadlock, the country’s parliament has been unable to elect a president. Voters will go to the polls in again in November — for the third Parliamentary in about a year and a half.
Early this month, a referendum that would have provided for presidents elected by popular vote rather than by the parliament failed, even though 87 per cent of those voting favoured the chance. One-third of the eligible voters needed to cast ballots for the referendum to be valid. But, in the face of a Communist-led boycott, turnout was just 30 per cent.
Still, British minister for Europe David Lidington, who took in office in May with the new British government, said Tuesday that Moldova had made progress toward democratic reform over the past year.
Lidington, spoke to reporters in Bucharest, the capital of neighbouring Romania, along with German Deputy Foreign Minister Werner Hoyer, where they discussed Moldova’s future, along with the “frozen conflict” in the country’s separatist Trans-Dniester region.
The region is not internationally recognized but it is supported by Russia, which still stations 1,500 troops there. In 1992, about 2,000 people were killed in a war between the separatists and the Moldovan government.
Hoyer said the Trans-Dniester conflict needed to be solved “not against, but with Russia.”
The Associated Press
UCRAINA A DECIS DECONSPIRAREA AGENTILOR K.G.B.
Kiev, 20 sep. /MOLDPRES/. Autorităţile ucrainene au decis să-i deconspire pe foştii agenţi KGB, fosta poliţie politică din perioada sovietică, în baza unei legi speciale în curs de elaborare, transmite luni, din Kiev, portalul economic rusesc RBC, preluat de AGERPRES şi MOLDPRES.
În virtutea acestui document, serviciile secrete ucrainene urmează să declasifice şi să transfere materiale din arhivele secrete Institutului memoriei naţionale, angrenat în prezent în rescrierea corectă a istoriei naţiunii ucrainene.
Şefa adjunctă a administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Anna Gherman, o apropiată a preşedintelui Viktor Ianukovici, a declarat că adevărul trebuie ştiut, oricît de amar ar fi acesta.
O lege cu privire la desecretizarea arhivelor va permite multor oameni nevinovaţi să evite acuzaţiile de spionaj, a mai explicat ea. În momentul de faţă, o astfel de legislaţie nu există şi nu putem obliga Serviciul de Securitate al Ucrainei /SBU/ să încalce legea, a spus şefa adjunctă a administraţiei prezidenţiale de la Kiev, justificînd reţinerea cu care serviciile secrete oferă materiale referitoare la trecutul istoric al ţării.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 