CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Fenomenul ”votului etnic”in R.Moldova


292-etnicDin momentul în care a fost clar că referendumul constituţional din 5 septembrie curent nu va fi validat, expresia de «vot etnic» a reapărut în spaţiul mediatic. Deşi Iurie Cecan, Secretarul CEC, ne-a declarat că nu crede în existenţa unui astfel de fenomen în R. Moldova, unii analişti nu pun la îndoială existenţa votului etnic şi cred că acesta nu e o problemă, ci doar o realitate.

Politologul Oazu Nantoi, expert al Institutului de Politici Publice (IPP), spune că existenţa aşa-numitului «vot etnic» se observă foarte uşor în Barometrele de Opinie Publică realizate de IPP, care reflectă «preferinţele etno-politice ale concetăţenilor noştri». «Chiar şi acelaşi decret al lui Ghimpu privind decretarea zilei de 28 iunie 1940 Zi a ocupaţiei sovietice. Printre moldoveni/români, 42 la sută consideră că aceasta a fost ocuparea unei părţi a teritoriului României, pe când, la celelalte etnii, acest răspuns variază de la 5 la 7 la sută», ne dă un exemplu politologul.

Nantoi mai spune că şi referendumul constituţional din 5 aprilie curent confirmă existenţa votului etnic, din moment ce prezenţa la urne în regiuni precum UTA Găgăuzia, r. Taraclia şi mun. Bălţi a fost una mică. «Acest lucru demonstrează faptul că un segment substanţial al societăţii noastre este receptiv la sperietorile standarde aplicate de PCRM — unirea cu România, aderarea la NATO etc.», explică Oazu Nantoi.

Deşi expertul IPP nu consideră votul etnic «un lucru tragic», el totuşi crede că acesta constituie o problemă care rămâne nesoluţionată, deoarece nu se reuşeşte consolidarea cetăţenilor în unele probleme supra-naţionale, din moment ce partidele politice înseşi exploatează acest fenomen.

Vot semireflector

Analiza rezultatelor votării la ultimile două scrutine parlamentare confirmă, în principiu, existenţa votului etnic. Se observă clar că, cu cât procentul minorităţilor naţionale este mai mare într-un anumit raion, cu atât este mai mare decalajul dintre numărul de voturi obţinute de partidele de stânga (PCRM), centru-stânga (PD, PSD, UCM) şi cele de centru-dreapta (PLDM), dreapta (PL). Spre exemplu, în r.Ialoveni, unde, potrivit Recensământului polulaţiei din 2004, minorităţile naţionale (ruşi, ucraineni, găgăuzi, bulgari) constituie 3,3%, la scrutinul din aprilie 2009, PCRM a obţinut circa 15 000 de voturi, în timp ce, următoarele două formaţiuni clasate, PL şi PLDM, au obţinut circa 9 000 şi, respectiv, circa 8 000 de voturi. Dar, deja la scrutinul din 29 iulie acelaşi an, PCRM a pierdut teren, din moment ce a acumulat doar cu 105 voturi mai mult decât PLDM (PCRM — 11 591, PLDM — 11 486). Totodată, pe locul trei s-a situat PL, care a acumulat 10 731 de voturi.

Dar, situaţia se schimbă radical, dacă analizăm situaţia raioanelor în care procentul minorităţilor etnice este mai mare. În r. Ocniţa, spre exemplu, unde, potrivit aceleiaşi surse, minorităţile etnice reprezintă aproape 36% din numărul populaţiei, comuniştii au obţinut, la parlamentarele din aprilie 2009, practic de opt ori mai multe voturi (17 061) decât următorii clasaţi — pldm-iştii (2 200).

De menţionat că, dacă în majoritatea raioanelor locurile doi şi trei au fost împărţite de PL, PLDM şi AMN, atunci în raioanele unde minorităţile etnice constituie un procent considerabil, în top nimeresc şi partide de centru-stânga. În acest caz, Ocniţa nu este o excepţie. Dacă, la scrutinul din 5 aprilie 2009, PD s-a clasat pe locul trei (1 283 voturi), atunci la cel din 29 iulie 2009 formaţiunea s-a clasat deja pe locul doi (3 728), devansând PLDM-ul (2 278 voturi).

292-etnic2                  O problemă?

Popularitatea partidelor de stânga, în special PCRM, şi a celor de centru-stânga se atestă şi în alte raioane în care minorităţile etnice constituie o bună parte din populaţie. Menţionăm aici mun. Bălţi (43,3% minorităţi etnice), unde PCRM a obţinut circa 30 000 de voturi la scrutinele din aprilie şi iulie 2009, iar, la ultimul, PD s-a clasat pe locul doi (8 875 voturi). La aceeaşi categorie poate fi menţionat şi r. Basarabeasca (28,6% minorităţi etnice), unde, la alegerile din aprilie 2009, UCM s-a clasat pe locul doi, iar la cele din iulie 2009, PD s-a situat pe locul trei. Situaţii asemănătoare s-au înregistrat şi în raioanele Briceni (28,4% minorităţi etnice), Glodeni (22,5% minorităţi etnice), Donduşeni (18,7% minorităţi etnice), Făleşti (15,3% minorităţi etnice), unde pe locul doi sau trei s-au clasat PD, PSD, UCM. Fruntaş, ca şi în toate raioanele R. Moldova, a fost PCRM.

Analistul politic Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), nici măcar nu pune la îndoială existenţa votului etnic şi explică acest lucru prin faptul că oamenii se identifică cu anumite valori. «Cei care sunt identificaţi drept rusofoni sau rusolingvi — au simpatii pentru Rusia, cei care se identifică drept români — au simpatii pentru România, iar politicienii oferă platforme care, mai mult sau mai puţin, coincid cu aspiraţiile lor. Din această cauză oamenii votează mai degrabă după criterii etnice şi acest lucru se simte şi se vede din sondajele de opinie, or, 60% din alegătorii PCRM sunt reprezentanţi ai minorităţilor etnice», explică analistul politic.

Cu toate acestea, directorul executiv al ADEPT nu vede în acest fenomen o problemă, ci o realitate. «Dacă avem 30% din cetăţeni, care reprezintă minorităţi etnice, şi aceste minorităţi consideră că un anumit partid le apără interesele, asta e o realitate. Sigur că ar fi mai bine dacă cetăţenii ar vota după alte criterii, dar, din păcate, deocamdată asta e situaţia», a conchis Igor Boţan.

Dubăsari, o excepţie

Totuşi, priorităţile politice ale minorităţilor etnice se observă cel mai uşor în regiunile în care acestea constituie majoritatea electoratului. Astfel, în top 3 după scrutinul din aprilie 2009, în r. Taraclia, unde minorităţile etnice constituie 85% din populaţie, au intrat PCRM, UCM şi PSD. Exact aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi în UTA Găgăuzia, unde minorităţile etnice constituie 94,2%.

Cu toate acestea, orice statistică pare să aibă şi excepţii. Cea mai relevantă în acest caz este r. Dubăsari. Cu o minoritate etnică de doar 3,4%, comuniştii şi-au surclasat candidaţii cu un scor de practic nouă ori mai mare (5 aprilie 2009: PCRM — 11 944 voturi; AMN — 868; PL — 825; 29 iulie 2009: PCRM — 10 934; PD — 1 398; PLDM — 1 377).

Deşi crede că votul etnic există în R. Moldova, politologul Cornel Ciurea, expert IDIS «Viitorul», susţine că acesta nu este atât de pronunţat precum pretinde lumea. «El (votul etnic — n.r.) nu este un vot acordat în totalitate PCRM-ului. Eu cred că votul etnic se distribuie, în mare parte, la partidele de stânga, centru-stânga, dar nu în totalitate comuniştilor. Dar, este adevărat că, preponderent, rusofonii susţin partidele de centru-stânga, nu atât pe criterii economice, cât pe criterii cât mai favorabile Rusiei. Este un vot geopolitic, mai curând, Rusia fiind privită ca elementul-cheie în jocurile regionale şi, din această cauză, rusofonii, când votează un partid de centru-stânga, au în vedere Rusia», afirmă Cornel Ciurea.

Vot fatalist

În opinia politologului Oazu Nantoi, expert IPP, primul lucru care ar duce la dispariţia votului etnic este o guvernare care nu ar vorbi de integrare europeană, ci ar implementa abordări europene. «Acesta (dispariţia votului etnic — n.r) este un proces de lungă durată, deoarece ţine de schimbarea stereotipurilor din mentalitatea populaţiei. Dar, în fond, în societate trebuie să aibă loc discuţii, ca cetăţenii să ajungă la nişte argumente raţionale în raport cu subiectele care derutează şi polarizează societatea», crede Oazu Nantoi.

La rândul său, politologul Cornel Ciurea crede că, deocamdată, nu putem scăpa de acest fenomen, pentru că în R. Moldova se duce o politică identitară şi de divizare a societăţii. «În mod normal, de votul de stânga, nu sunt de vină numai rusofonii, ci şi cei care votează cu dreapta, pentru că, susţinerea şi comportamentul unor partide politice care insistă asupra unei relaţii de rudenie cu România, determină, prin reacţie, şi acel vot pro-rusesc, şi viceversa. Dar, noi nu putem elimina discursurile pro-româneşti şi cele pro-ruseşti din zona noastră, din această cauză votul etnic este orecum o fatalitate», a conchis Cornel Ciurea.

Nicolae CUŞCHEVICI

Sursa articol:Cum votează etniile în R. Moldova?

20/09/2010 - Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, POLITICA | , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: