O DECLARATIE SINCERA A UNUI COMUNIST MOLDOVEAN DE FRUNTE :”Sunt un cretin lingvistic.”

Tkaciuk: Sunt un cretin lingvistic !

„Am învățat „moldoveneasca” dintr-un manual de limbă română. Sunt un cretin lingvistic și nu pot învăța ușor limbile străine.” Declarația aparține deputatului PCRM, Mark Tkaciuk, lansată în cadrul emisiunii Fabrika de la Publika TV.”Mi-i rușine că nu vorbesc această limbă și mă gândesc ce mare avantaj au cetățenii moldoveni care vorbesc fluent limba rusă, iar eu nu pot vorbi în limba lor”, a mai adăugat Tkaciuk.Deputatul PCRM a mai declarat că nu vede mari deosebiri între „limba moldovenească” și limba română, doar că populația unui stat are dreptul să-și numească limba cum dorește.
UNIMEDIA precizează că oamenii de știință susțin că nu există „limba moldovenească”, ci limba română. Acest subiect este unul care generează contradicții în societate. Astfel, în timp de liderii politici Mihai Ghimpu, Vlad Filat, Serafim Urechean și Dumitru Diacov menționează că limba este română, Marian Lupu și Vladimir Voronin susțin că vorbesc „limba moldovenească”.

Autor:Dragoș Galbur

17 august 2010

 Sursa:http://unimedia.info/?mod=news&id=22495

Dar cine este acest Mark Tkaciuc?

Mark Tkaciuk s-a nascut la 26 septembrie 1966 in orasul Soroca. Provine dintr-o familie mixta, mama fiind armeanca, iar tatal – ucrainean. La sfarsitul anilor 1980, in timpul cand studia la Facultatea de Istorie a Universitatii de Stat din capitala Moldovei Sovietice, Tkaciuk a facut parte dintr-un grup de tineri preocupati de probleme de istorie a tinutului natal.

 Grupul se numea Fenix si-si desfasura activitatea sub auspiciile organizatiei komsomoliste din orasul Chisinau. in anii 1988-1989.
in 1991, Tkaciuk a studiat la Londra, unde, potrivit unei surse conectate cu un serviciu special occidental, a intrat in contact cu serviciul de spionaj britanic MI-6.

Tkaciuk si-a luat doctoratul in anul 1995, la St.-Petersburg, cu o tema despre geti, conexiunile cu lumea politica si academica din fostul imperiu fiind, dupa toate semnele, extrem de importante pentru formarea sa intelectuala.

Organizator al campaniei electorale a PCRM

Mark Tkaciuk apare printre sustinatorii Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCRM) in ajunul alegerilor din anul 2001. A fost unul dintre organizatorii campaniei electorale a acestui partid, fapt care nu ne surprinde, de vreme ce tatal sau, Evgheni Tkaciuk, activa in calitate de redactor al ziarului Comunistul, organul de presa al PCRM.
Intrand in parlament pe listele acestui partid, Tkaciuk a renuntat, in mai 2002, la mandatul de deputat, declarand ca revine la preocuparile sale stiintifice. La scurt timp dupa aceasta, avea sa devina consilier al presedintelui Moldovei. A aratat prompt, public si explicit, ca-l apreciaza pe Vladimir Voronin, numindu-l „presedintele nostru iubit”.

Voronin  l-a numit pe amicul lui Tkaciuk, Alexei Tulbure, reprezentant al Moldovei la Consiliul Europei.
Potrivit unei publicatii de limba rusa, in septembrie acelasi an, Tkaciuk s-a intalnit la Moscova cu Vladislav Surkov, adjunctul sefului administratiei de la Kremlin si unul din cei mai influenti politicieni din anturajul lui Vladimir Putin.

Pe atunci la presedintia rusa se lucra in directia crearii unei subdiviziuni, care urma sa elaboreze si sa promoveze noi strategii fata de tarile si enclavele nerecunoscute din spatiul postsovietic. In centrul acelei discutii s-a situat problema privatizarilor din Transnistria. Inainte de aceasta, in august 2002, conducerea rusa discutase cu liderii din Abhazia despre necesitatea privatizarii proprietatii de stat din aceasta republica, astfel incat cel putin o parte a cumparatorilor sa fie intreprinzatori rusi.

Idolul Che Guevara

Despre preferintele ideologice ale consilierului se poate spune ca sunt eterogene, in prim plan situandu-se totusi autoritarismul. Idealul tanarului Tkaciuk a fost Ernesto Che Guevara, revolutionar pe care il venereaza pana in prezent..
Tkaciuk dezaproba in termeni care nu lasa loc pentru aprecieri nuantate constructia statala desfasurata timp de zece ani dupa proclamarea independentei Republicii Moldova. in opinia lui, pana in anul 2001, Moldova a fost un „stat-fantoma”, cetatenia caruia nu era decat o „viza de resedinta”, „un semn de punctuatie usor de infruntat in geopolitica sud-europeana”, o tara unde prapastia dintre cetateni si functionari este mai mare decat oriunde in lume si pe care oamenii o parasesc incontinuu. Tkaciuk sugereaza ca la radacina raului se afla miscarea nationala din anii 1990 si ca „trecutul romanesc” in niciun caz nu putea sa genereze un „prezent moldovenesc promitator”.

Dusmanul trecutului romanesc

Tkaciuk  isi promoveaza ideile in  revista de arheologie Stratum plus, ce apare in limba rusa, sub egida  Scolii Antropologice Superioare din Chisinau, institutie intemeiata si condusa de el. In paginile revistei apar din cand in cand articole dedicate unor probleme de istorie medievala si moderna, in care este justificata ocuparea Basarabiei de catre Rusia in anul 1812, este persiflata modernizarea Romaniei, apreciata ca superficiala, ridicol de mimetica in raport cu civilizatia vest-europeana (modernizare pe care Basarabia nu a avut nevoie s-o urmeze, deoarece dispunea de un alt model, superior, Rusia) si este tratata cu dispret realitatea moldava postsovietica.

Elita culturala din Moldova este, potrivit lui Tkaciuk, provocator de primitiva. Relativ la opozitie, consilierul presedintelui a sugerat in repetate randuri ca este un rau comparabil cu fascismul. intr-un interviu acordat publicatiei Nezavisimaja Moldova la 14 mai 2004, el califica majoritatea fortelor de opozitie drept secte totalitare, rasarite din fosta nomenclatura sovietica, epuizate din punct de vedere intelectual si preocupate exclusiv de propriile interese.

Consilierul presedintelui afirma ca acestea sunt subordonate tehnologiilor politice straine, in particular din SUA, si ca vor ajunge in curand in punctul terminus al unui dramatic proces de autodistrugere. Este de notat, intre altele, faptul ca in eseurile si articolele sale Tkaciuk si-a exprimat neincrederea fata de valorile civilizatiei occidentale si i-a ridiculizat pe oamenii de stiinta si pe actorii politici din Republica Moldova, care beneficiaza de sprijin din Occident.

Voronin a declarat si el ca ceea ce s-a intamplat dupa proclamarea independentei a fost un dezastru si ca dusmanul principal al comunistilor instalati la putere este „nomenclatura” postsovietica, pe care o mai numeste „birocratie feudala”. Urmand aceasta linie de gandire, nu se poate ajunge decat la concluzia ca unica forta politica sanatoasa din Republica Moldova este Partidul Comunistilor si ca tara trebuie sa persiste in orientarea sa spre Rasarit.

Extrapoleaza propria criza de identitate

Desi face trimitere la surse si la curente de gandire occidentale, grupul de intelectuali la care adera Mark Tkaciuk se informeaza preponderent din lucrari editate in limba rusa. Revista Stratum plus, omagiaza aproape exclusiv cercetatori sovietici din Federatia Rusa.
 Acest segment al elitei politice pune la indoiala sinceritatea basarabenilor care se identifica cu romanismul, calificand manifestarile de acest fel drept oportuniste. Moldoveni sunt tratati nu cu ura sau cu lipsa de respect, ci cu un fel de condescendenta toleranta, ce se metamorfozeaza rapid in ostilitate, daca incearca sa se autodefineasca drept romani.

Ideologul federalizarii

In anul 2002, il gasim pe consilierul presedintelui, impreuna cu Alexei Tulbure, promovand activ planul de federalizare a Republicii Moldova, elaborat de OSCE.Planul a esuat.

Reprezentanti ai unei parti a elitei rusesti

Consilierul presedintelui a oferit propria versiune – nefiresc de emotiva pentru situatia sa – a tratativelor purtate pe marginea Memorandumului Kozak.Tkaciuk sustinea, intre altele, ca oficialii de la Chisinau au fost deranjati de includerea, la cererea neasteptata a lui Kozak, a punctului despre prezenta militara rusa, extinsa pana in anul 2020. Kozak spunea ca asemenea stipulatie era absolut necesara, pentru a castiga bunavointa Tiraspolului, dar promitea ca armatele ruse nu vor stationa mai mult de trei ani.

Diplomatul rus, declara Tkaciuk, l-a asigurat pe Voronin de faptul ca celor mai importanti actori de pe scena politica a lumii – OSCE, SUA, UE – li s-a comunicat continutul planului si ca acestia l-au aprobat; atunci insa cand partea moldava a inceput sa contacteze organismele europene, precizand pozitia lor, s-a aflat ca oficialii rusi nu aranjasera cu nimeni nimic si pur si simplu minteau. in consecinta, afirma Tkaciuk, conducerea de la Chisinau a devenit constienta de propria naivitate, de jocul celor mari, dar si de faptul ca, in realitate, „nu exista nici un fel de parte transnistreana independenta, ci doar reprezentanti transnistreni ai intereselor unei anumite parti a elitei Federatiei Ruse”.

Simularea procesului de negocieri

Sa observam, de asemenea, ca Tkaciuk a clamat neputinta tarilor mici in fata presiunii statelor mari, puternicii din Vest, nedeosebindu-se, in acest sens, de cei din Est. Afirmatia tinde, dupa parerea noastra, sa induca in societate un sentiment de infirmitate si se intalneste, intr-un fel, cu ideea, vehiculata de guvernare, potrivit careia orice incercare de remediere a situatiei din Basarabia – pe taram economic, politic sau cultural – este din start compromisa, atata timp cat nu este aplanat conflictul transnistrean.

In anul 2006, Mark Tkaciuk si Vasile Sova au efectuat vizite la Moscova, unde se presupune ca au discutat despre perspectiva unei Moldove loiale Rusiei, daca aceasta din urma va contribui la solutionarea problemei Transnistriei. Sa mai luam aminte ca, desi a criticat vehement instrainarea intreprinderilor din Transnistria, operata de regimul separatist de la Tiraspol, Voronin s-a aratat, in acelasi timp, satisfacut de faptul ca majoritatea noilor proprietari provin din Rusia. Conducerea de la Chisinau continua sa defineasca relatiile Republicii Moldova cu Federatia Rusa drept „parteneriat strategic”, dupa ce, incepand cu 2004, a declarat in repetate randuri ca Rusia mentine in Moldova forte de ocupatie.

Legati mental de spatiul rasaritean

Marea drama a comunistilor moldoveni consta in incapacitatea de-a intelege – sau de a recunoaste deschis –, chiar dupa ce Kremlinul le-a subminat in mod evident campania electorala din 2005, ca tratamentul aplicat de catre Rusia Moldovei nu depinde deloc de „sentimentele nobile” nutrite de conducerea de la Chisinau fata de Moscova.

De aceea, puterea din rasarit a fost interesata de-a lungul anilor – si mai este inca, deocamdata – sa simuleze un proces de negocieri, sa tergiverseze aplanarea conflictului si sa dezechilibreze periodic viata politica de la Chisinau.
Dupa cum invedereaza, o data in plus  biografia  politica a lui Mark Tkaciuk, liderii comunisti continua sa fie legati mental de spatiul rasaritean si n-au renuntat nici pentru o clipa in forul lor interior la traditiile de guvernare autoritariste.

Sursa biografica:Aici

Publicitate