VIDEO:14 iulie, Ziua Naţională a Franţei
DRAPELUL FRANTEI REPUBLICANE
Ziua cand a cazut Bastilia
14 iulie este data care simbolizeaza tranziţia de la monarhie la republică.
În primele luni ale Revoluţiei Franceze în 1789 ,o mare emoţie pusese stapanire pe toată Franţa. Membrii Starii a treia ( reprezentanţi ai burgheziei ) s-au opus regelui Ludovic al XVI-lea al Franţei , cerand o constituţie in care sa fie garantate drepturile cetatenesti si abolirea monarhiei absolute..
Pe 20 iunie-1789 ,deputatii au depus jurământ ca niciodata sa nu cedeze, până cand Constituţia nu va intra in vigoare .
Nemulţumirea oamenilor era in crestere datorita foametei care pusese stapanire pe tara, astfel incat poporul Parisului in frunte cu deputaţii Starii a treia şi a decis să mărşăluiască spre Bastilia , o închisoare de stat care simboliza absolutismul şi arbitrariul fostului regime monarhic.
Bastilia a fost cucerita si odata cu acest eveniment data luarii ei a intrat in istorie ca zi in care a invins revolutia francezasi principiile ei.
Stema Frantei republicane
Libertate,Egalitate,Fraternitate,deviza revolutionarilor francezi a devenit in egala masura deviza tuturor fortelor progresiste din intreaga lume.
Pe 17 iulie, regele Ludovic al XVI-lea călătoreşte la Paris pentru a recunoaşte noua Garda Naţională si poartă o cocardă roşu şi albastru ,la care se pare că Lafayette , comandantul Gărzii si erou al revolutiei americane, a adăugat albul regal . Oricum, monarhia este pe moarte !
Luarea cu asalt a Bastiliei simbolizează , pentru toata lumea ziua in care francezii au cucerit libertatea lor,au pus bazele democraţiei şi a luptei împotriva tuturor formelor de opresiune .
14 iulie a fost declarată „Ziua Nationala ” pe data de 31.10 .1979 .
Din 1880, ziua de 14 iulie a fost sarbatorita oficial ca zi nationala a Frantei moderne.
Sa ne alaturam si noi prietenilor nostri francezi , in aceasta zi de mare sarbatoare si aducere aminte pentru ei , si sa spunem impreuna:VIVE LA FRANCE!
Niciun comentariu până acum.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 
Lasă un răspuns