CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

FOTOGALERIE.La 6 iulie 2010, se împlinesc 61 de ani de la al treilea val de deportări staliniste.Adevărul ne va elibera!

Astăzi, 6 iulie 2010, se împlinesc  61 de ani de la al treilea val de deportări staliniste. Pentru această cauză, oficialii au depus dimineaţă flori şi au ţinut discursuri de comemorare în faţa Gării Feroviare din Chişinău,  lângă piatra comemorativă a victimelor deportărilor.

La eveniment au fost prezenţi membrii Alianţei pentru Integrare Europeană, în formulă completă. De asemenea, nu au lipsit de la acţiune primarul municipiului Chişinău, feţele bisericeşti, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova Mihai Cimpoi, precum şi funcţionarii ministerelor.  La eveniment au fost invitaţi şi artişti, printre care surorile Osoianu şi ansamblul colectiv etnofolcloric condus de Nicolae Gribincea.

Primarul Dorin Chirtoacă a declarat că anul acesta pentru prima dată sunt prezente oficialităţile înalte ale Republicii Moldova, menţionând prezenţa premierului şi a preşedintelui interimar.  De asemenea, şi-a exprimat convingerea că din an în an numărul de participanţi la acţiunea de comemorare din 6 iulie va fi din ce în de mai mare. Chirtoacă a ţinut să asigure că piatra comemorativă va deveni în  cel mai scurt timp un monument şi „adevărul va fi beton”.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a menţionat că în primul rând au fost deportaţi şi împuşcaţi ruşii şi ucrainenii din stânga Nistrului. „Îmi pare rău că astăzi unii vorbitori de limbă rusă ţin cu comuniştii şi nu vor să înţeleagă că, comuniştii au fost şi rămân să fie departe de sufletul omului indiferent de naţionalitate”, a declarat Ghimpu.  „Gândiţi-vă atunci când vă duceţi şi votaţi moartea”, a spus preşedintele interimar, referindu-se la numărul de victime care au avut de suferit în urma deportărilor, „toate sub ştampila secera şi ciocanul”.

„Începând cu 29 iulie 2009 nu doar am adus condamnări, dar am avut şi un impact. Astfel, acolo  unde PCRM a vrut să facă acţiuni electorale noi am comemorat  o zi neagră”,  a declarat premierul Vlad Filat.  Prim-ministrul a asigurat că în cel mai scurt timp clădirea în care s-a decis să fie înfiinţat muzeul victimelor şi represiunilor politice va fi restaurată.  Filat a menţionat că statul e cel responsabil să despăgubească victimele deportărilor şi regimului comunist. „Mulţumesc celor care au reuşit să înţeleagă neputinţa statului până în prezent”, a mai adăugat premierul.

Amintim că în februarie 1949 a avut loc congresul al II-lea al Partidului Comunist din Moldova, care a luat decizia de a colectiviza agricultura (operaţiune denumită conspirativ „IUG”/Sud). Puţin mai târziu, reprezentantul PC în Moldova a emis hotărârea specială nr. 509 „Cu privire la deportarea din RSSM a familiilor de chiaburi, foşti moşieri şi de mari comercianţi”. Decizia prevedea „deportarea în Kazahstan, Asia Centrală şi Siberia a 11.280 de familii cu 40.850 de oameni” şi era însoţită de un act adiţional în care se specifica decizia Guvernului Sovietic ca „deportarea categoriilor menţionate să se facă pe vecie”, operaţiunea să înceapă pe 6 iulie 1949, ora 2:00, şi să se încheie pe 7 iulie 1949, ora 20:00.

Sursa: UNIMEDIA
www.tribuna-basarabiei.ro

Filed Under: , , ,

06/07/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

Marele actor de origine aromana Ion Caramitru, se opune ca aromanii sa fie considerati „o minoritate nationala” in Romania

 

Actorul Ion Caramitru a declarat recent ca  aromânii sunt nimic altceva decat  „români de la sud de Dunăre”.

Din aceasta cauza,marele actor   a formulat o cerere de intervenţie în procesul în care Comunitatea Aromânilor din România, condusă de deputatul  PD-L Costică Canacheu, a solicitat ca Statul Roman ca  aromanii să fie consideraţi minoritate naţională.

Dl.Ion Caramitru,  a făcut o cerere de intervenţie în calitate de preşedinte al Societăţii de Cultură Macedono-Română si a declarat, la ieşirea din sala de judecată, că se opune acestei actiuni initiate de Costica Canacheu, pentru ca are cel mai probabil un substrat politic.

Pentru dl. director al Teatrului National din Bucuresti,aromanul Ion Caramitru,aromânii nu sunt o minoritate, ei „sunt români de la sud de Dunăre”.

Sursa:Mediafax

06/07/2010 Posted by | AROMANII DIN BALCANI, LUMEA ROMANEASCA, PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , | 15 comentarii

R.Moldova in asteptare…

Nicolae Cuşchevici: Referendumul limbii discriminatorii

SPERANŢĂ.

Iarăşi suntem în aşteptare. În aşteptarea unui referendum în care, ca de obicei, ne punem prea multă speranţă, şi de la care, tot ca de obicei, avem aşteptări mult prea mari faţă de ceea ce ne oferă, iarăşi, ca de obicei, clasa politică, cum a fost în cazul actualei guvernări, dar şi în cazul Raportului comisiei Nagacevschi. Dar apare…

KLIMENKO.

Cel care se vrea a fi o portavoce a minorităţilor naţionale (rusofone) iese la rampă şi solicită guvernării să introducă încă două întrebări la referendum: prima, despre acordarea statutului de a doua limbă de stat limbii ruse şi a doua — despre reprezentarea populaţiei vorbitoare de rusă în organele puterii executive de toate nivelele. Dar…

PRIMA.

 În motivarea primei chestiuni, Valeri Klimenko aduce rezultatele ultimelor sondaje de opinie, potrivit cărora, peste 50% din respondenţi ar fi de acord ca rusa să fie instituită drept a doua limbă de stat. Nu vreau să reproşez acum nimic realizatorilor sondajelor respective, dar nu am nicio cunoştinţă, şi nici cunoştinţele cunoştinţelor mele nu au cunoştinţe, care să fi răspuns vreodată la astfel de întrebări. Până la urmă, însă, nu asta contează, din moment ce tot aceleaşi sondaje arată că peste 60% dintre cei chestionaţi consideră că R. Moldova ar trebui să aibă doar o singură limbă de stat (!?). Acum…

A DOUA.

Reprezentarea populaţiei vorbitoare de rusă în organele puterii executive de toate nivelele. Sună frumos, dar ce facem cu democraţia, şi logica, în ultimă instanţă, dacă… Să luăm un exemplu imaginar: din 10 fotolii de procuror, 3 sunt destinate minorităţilor naţionale şi, cum ar fi «frumos», se organizează un concurs. La finele concursului, se observă că al 8-lea candidat din partea majorităţii naţionale este mai potrivit pentru fotoliul râvnit decât al 3-lea candidat din partea minorităţii naţionale. Aceeaşi situaţie poate avea loc şi viceversa şi, în acest caz, cum procedăm? Îl angajăm pe unul mai prost doar din simplul motiv că ar fi din partea minorităţii sau majorităţii etnice? Sau scopul solicitărilor e cu…

TENTĂ ELECOTORALĂ.

 Pentru că declaraţiile lui Klimenco par a fi mai mult o încercare de a face o farsă din referendum, tind să-i dau dreptate lui Ghimpu, care consideră că readucerea în discuţie a statutului limbii ruse ar avea o tentă electorală. Spun asta nu pentru că mi-i tare drag preşedintele interimar, dar dacă e să privim rezultatele obţinute de Mişcarea social-politică «Ravnopravie», lider al cărei şi este Klimenko, la parlamentarele din 2001 (0.44% voturi, nu a trecut pragul electoral) şi 2005 (2.83% voturi, nu a trecut pragul electoral) (la ultimele două scrutine mişcarea nu a participat), atunci formaţiunea chiar are nevoie de un „as”. Iar, după aproape două săptămâni, lui Klimenko «i se alătură»…

ETNIILE.

Acestea, printr-o scrisoare deschisă, adresată preşedintelui Ghimpu, au cerut aceleaşi lucruri ca şi liderul «Ravnopravie», invocând aceleaşi motive.

 Lăsăm la o parte expresiile gen «societate polietnică» (aş vrea să aud un exemplu de ţară monoetnică) şi menţionăm că, în opinia etniilor, faptul că rusa nu are statut de limbă oficială le creează incomodităţi în viaţa cotidiană.

Intuiesc că incomodităţile în cauză sunt legate de necunoaşterea sau cunoaşterea proastă a limbii române. Şi, din fericire pentru ei, sunt susţinuţi, (in)direct, de către…

LEGEA CETĂŢENIEI.

 Art. 10 — Cetăţenia R. Moldova se dobândeşte prin naştere, recunoaştere, înfiere, redobândire, naturalizare.

Tot în această lege găsim şi nivelul cunoaşterii limbii «de stat» de către solicitant: art. 18. — Se consideră că persoana cunoaşte limba de stat, dacă înţelege suficient limba uzuală, informaţiile cu caracter oficial, discută şi răspunde la întrebări despre viaţa cotidiană, poate citi şi înţelege suficient orice text cu caracter social, orice lege sau alt act normativ, poate scrie o expunere la o temă despre viaţa cotidiană.

Dar, din fericire pentru unii, această prevedere se referă doar la cei care dobândesc cetăţenia R. Moldova prin naturalizare. Cu toate acestea, în Legea Supremă toţi cetăţenii R. Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă etc.

Şi, dacă situaţia se prezintă în felul ăsta, atunci cine ar trebui de fapt să vorbească despre…

DISCRIMINARE?

Nicolae Cuşchevici,
n.cuschevici.zdg@gmail.com

06/07/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, PRESA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: