CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Biserica Rusă din R.Moldova a intrat în coliziune


Petru Grozavu: 10 zile de «război»

Biserica Rusă din Moldova a intrat în coliziune.

Declaraţia de acum două zile a celor 130 de clerici din Eparhia de Bălţi şi Făleşti, care au dezaprobat intrarea Mitropoliei Moldovei în politică de partea unui singur partid, nu numai că a pus în dificultate «proiectul politico-bisericesc Pasat», ci a dat peste cap mitul că Mitropolia Moldovei, ca parte componentă a Bisericii Ortodoxe Ruse, este subordonată integral şi fără rezerve intereselor ruşeşti în Basarabia.

Deşi ex-ministrul Apărării şi Securităţii, Valeriu Pasat, şi-a anunţat intenţia organizării unui referendum naţional în problema studierii Ortodoxiei în şcoală cu aproape un an în urmă — lucru care mirosea a politică din start, scandalul şi marile intrigi la Chişinău s-au declanşat abia săptămâna trecută (14 iunie), când Sinodul Mitropoliei Moldovei, sub pretextul asistenţei bisericeşti în desfăşurarea referendumului, decide şi anunţă public implicarea întreg corpului clerical în politică de partea partidului şi omului politic V. Pasat.

Decizia a fost semnată de toţi cei cinci ierarhi (un Arhiepirscop şi 4 episcopi).

Deşi se ştia şi până la această dată că Mitropolia este mână în mână cu V. Pasat şi vor face împreună campanie electorală, decizia a surprins (chiar dacă în ultimi 20 de ani în Basarabia au existat mai multe precedente când cele două Mitropolii sau alte Biserici creştine au simpatizat în alegeri un partid sau altul şi chiar au lucrat pentru ele, având pe liste propriii candidaţi).

 Cel mai proaspăt caz este cel al Bisericii Baptiste din Moldova. Numai că, niciodată până acum, deciziile de acest gen nu au purtat un caracter oficial şi obligatoriu, iar preoţimea nu a fost «chemată sub arme» şi înregimentată forţat pentru lupte electorale.

Cazul este ieşit din comun. Societatea civilă e în alertă (Congresul Societăţii Civile va cere azi demisia Mitropolitului Vladimir), presa nu scapă nicio zi fără dezbateri la acest subiect, până şi comuniştii, care au exploatat Mitropolia Moldovei în interesul lor politic ori de câte ori şi-au dorit în ultimii 8 ani, au rămas perplecşi după decizia Sinodului din 14 iunie. «Papa» comuniştilor de la Chişinău s-a plâns Patriarhului Kiril la Moscova, că IPS Vladimir a plecat cu altul şi că mariajul Vladimir-Pasat ar «pune în pericol unitatea Bisericii Ruse». O replică dură la adreca Mitropoliei Moldovei şi a Bisericii Ruse a lansat şi preşedintele interimar, M. Ghimpu, care le-a acuzat de cârdăşie politică.

Deşi a recunoscut că biserica trebuie să fie în afara politicului, Patriarhia Rusă a dat undă verde «proiectului Pasat» şi a anunţat că consimte decizia Sinodului Mitropoliei Moldovei «de colaborare cu un partid sau persoană politică», motivând că «acest lucru este în interesul poporului şi al Bisericii». Aşadar, spunem Kiril, subînţelegem Vladimir, spunem Vladimir şi subînţelegem Kiril.

 Oricum o întorci, Rusia e la mijloc.

Din toate câte s-au întâmplat pe durata celor 10 zile de «război», momentul-forte rămâne a fi, totuşi, reacţia celor 130 de preoţi de la Bălţi şi Făleşti, care cer Sinodului Mitropoliei Moldovei să-şi revadă decizia.

Ei nu declară război Mitropoliei, nu ameninţă cu plecarea, nu anunţă neascultare sau nesupunere Întîistătătorului şi nici nu pun la îndoială dreptul lui V. Pasat de a se lansa în politică. Ei cer una: Biserica să meargă în drumul ei şi partidele politice — în drumul lor.

 Greu de spus câtă ascultare vor avea cei 130 de clerici din momentul în care Mitropolia a intrat deja în joc, iar jocul este unul politic, ba mai mult — este din aria marilor jocuri politice, în care panortodoxismul, mână în mână cu panslavismul, au mai făcut ravagii în istoria noastră.

În concluzie ar fi de remarcat câteva lucruri. Unu — în cazul în care cei 130 (şi alţii care i-ar putea urma) nu vor fi auziţi, Biserica Rusă din Moldova s-ar putea rupe în două, poate chiar în trei. Nu e cazul să intru acum în scheme, dar precedente de acest gen au existat în biserică mereu, inclusiv la Chişinău.

Doi: decizia «celor 130» este un act de mare curaj, care dă peste cap un guvern şi parlament luate împreună. Acestea, cu regret, nu au gata nici până azi o alternativă la «proiectul Pasat».

 Trei: studierea religiei în şcoală trebuie dezbrăcată de subtextul politic Pasat şi trecută pe nişa ei în sistenul educaţional. Iisus Hristos trebuie adus în viaţa copiilor («Lăsaţi copiii să vină la mine», zice Mântuitorul).

Buna educaţie nu poate fi una arbitrară, trecută doar în seama biserici, şcolii sau familiei. Doar toate împreună pot face educaţie.

 Patru: poate măcar acum, după cazul «celor 130», clasa politică de la noi, cel puţin cea ameninţată din flancuri de «proiectul Pasat», îşi va pune puţină gheaţă pe frunte, îşi va mai tempera ambiţiile şi pretenţiile electorale şi va decide, cuminte şi unanim, în Parlament, anularea anticipatelor, alegerea preşedintelui şi continuarea actului de guvernare.

Cel puţin, până când dizolvarea acestuia rămâne neanunţată. Deşi, nu e mare taină că există în cadrul Alianţei şi partide care şi-l doresc extrem de mult pe Pasat coleg de coaliţie.

Mult mai mult decât pe Ghimpu şi, poate că şi pe Voronin.

Autor:Petru Grozavu, petru.grozavu.zdg@gmail.com

 

Cititi si:https://cersipamantromanesc.wordpress.com/page/3/?s=mitropolitul+vladimir

Publicitate

05/07/2010 - Posted by | CREDINTA, POLITICA | , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: