ZACAMINTE MINERALE IMENSE DESCOPERITE IN AFGANISTAN.Afganistanul ar putea deveni unul dintre cele mai importante centre miniere din lume.

Americanii au făcut o descoperire uriaşă în Afganistan: minereuri în valoare de circa un trilion de dolari

14 June 2010

O echipă mică formată din specialişti de la Pentagon şi geologi americani au descoperit în Afganistan depozite minerale în valoare de aproximativ 1 trilion de dolari. Potrivit unor oficiali americani, citaţi de New York Times, noua descoperire va modifica fundamental economia Afganistanului şi mai mult ca sigur şi războiul.

Noile depozite, necunoscute anterior, care conţin filoane imense de fier, cupru, cobalt sau aur şi metale industriale critice, precum litiul, sunt atât de mari şi includ atât de multe minerale care sunt esenţiale pentru industria modernă, că Afganistanul ar putea fi transformat în cele din urmă într-unul dintre cele mai importante centre miniere din lume.

Potrivit unui memo intren al Pentagonului, Afganistanul ar putea deveni “Arabia Saudită a litiului”, un material cheie în producerea bateriilor pentru laptopuri şi BlackBerry.

Guvernul afgan şi preşedintele Hamid Karzai au fost informaţi recent de noua descoperire, potrivit oficialilor americani, citaţi de New York Times.

Deşi ar putea dura mai mulţi ani pentru a dezvolta aici o industrie minieră, potenţialul este atât de mare încât funcţionarii şi directorii din industrie cred că ar putea atrage investiţii masive, chiar înainte ca minele să fie profitabile, oferind posibilitatea de a crea locuri de muncă, care ar putea distrage atenţia de la război.

“Există un potenţial uimitor aici”, a afirmat generalul David H. Petraeus, şeful Comandamentului Central al Statelor Unite. “Există o mulţime de condiţii, desigur, dar cred că există un potenţial extrem de semnificativ” , a adăugat oficialul.

Valoarea depozitelor minerale nou descoperite micşorează dimensiunea economiei de război din Afganistan, bazată în special pe producţia de opiu şi traficul de droguri, precum şi pe ajutorul acordat de Statele Unite şi alte ţări industrializate. Produsul Intern Brut al Afganistanului este de numai 12 miliarde de dolari.

“Acest lucru va deveni coloana vertebrală a economiei afgane”, a declarat Jalil Jumriany, un consilier al ministrului afgan al minelor.

Oficialii americani şi cei din Afganistan au convenit să discute despre aceste depozite extrem de valoroase într-un moment dificial al războiului. Ofensiva americană din Marja, în sudul Afganistanului, a adus doar mici câştiguri, în timp ce acuzaţiile de corupţie şi favoritism continua să afecteze guvernul Karzai, iar preşedintele pare din ce în ce mai înveninat împotriva Casei Albe.

Continuarea in Adevarul

Publicitate

Poti scoate Republica Moldova din URSS, dar cum scoti URSS din Republica Moldova?

Foamea ne apropie in mod obiectiv de scopul nostru final… Foametea distruge, de asemenea, credinta nu numai in tar, ci chiar si in Dumnezeu” (Lenin). Raportul si recomandarile Comisiei Cojocaru au starnit speculatii si discutii intense la Chisinau. Si, pe buna dreptate. Dar ceva lipseste, totusi. Dezbaterea este preponderent politica, la fel si grila de lectura aplicata simbolisticii comuniste. Si asta nu e suficient in RM. Pentru ca aici, spre deosebire de multe alte spatii ale fostului lagar comunist, dezbaterea despre comunism si mostenirea lui nu poate fi epuizata doar la acest nivel.

 Paradoxul RM

 Observatia cea mai importanta care trebuie facuta in raport cu statutul „comunismului” in RM e ca PCRM a fost si a ramas cel mai mare partid din republica, indiferent ca, pe parcursul a peste un deceniu, si-a schimbat de cateva ori programul politic. De la „uniunea Rusia-Belarus” la „integrarea europeana”, de la „traiasca Lenin” la „traiasca RM”. O buna parte din populatie voteaza „secera si ciocanul” indiferent de ce spun sau fac promotorii acestor simboluri. Persistenta nostalgiei in stanga Prutului face din RM un caz aproape unic. Niciunde in fostul lagar sovietic aceasta atitudine nu e atat de pronuntata, niciunde aderenta la insemnele comunismului nu a fost atat de consistenta. Nici macar in Rusia nu a fost si nu e votat atat de masiv un partid ce are ca simbolistica secera si ciocanul. Parafrazand o faimoasa vorba americana: este usor sa scoti RM din URSS, dar e mai greu sa scoti URSS-ul din RM.

COMUNISMUL NU E DOAR O CHESTIUNE POLITICA

Observatia aceasta electorala aduce in discutie o alta chestiune. Daca mesajul politic conteaza mai putin decat simbolistica, problema mostenirii comuniste si a iesirii din URSS se pune in alt registru. In alte state din fosta URSS sau din fostul lagar comunist, inclusiv Romania, problema comunismului a fost si este inainte de toate o chestiune politica. Adversarul era etichetat drept „comunist” din ratiuni politice, pentru a deveni blamat in societate, chiar daca partidul sau candidatul in cauza nu se identificau nici macar simbolic ca atare. In RM, dupa re-legalizarea din 7 septembrie 1993, partidul cel mai mare a devenit nu cel care a fugit de comunism si simbolurile lui, ci acela care s-a refugiat protector sub sigla secerii si a ciocanului, asigurandu-si astfel succesul electoral, indiferent de mesaj. De ce s-a intamplat asta? Ca sa intelegem aceste lucruri, trebuie sa raspundem la o intrebare esentiala: ce s-a intamplat cu aceasta populatie in timpul regimului sovietic? Din aceasta perspectiva, Raportul comisiei pentru investigarea regimului totalitar comunist din RM devine un instrument de lucru esential. Nu e vorba aici doar despre aplicatiile politice ale masivului document (circa 1000 de pagini), ci despre un inventar judicios al efectelor unui regim totalitar care nu s-a marginit in niciun caz sa actioneze doar la nivel politic.

 Comunizarea Basarabiei

Pentru a intelege semnificatiile si particularitatile Basarabiei confruntata cu comunismul, trebuie sa asezam acest caz pe ecranul mai larg al URSS si sa pornim de la o ipoteza esentiala. Experienta post-sovietitca a aratat ca rezistenta la comunism a populatiilor ocupate a fost direct proportionala cu nivelul de constiinta nationala a respectivelor populatii. Cu cat stiai mai bine cine esti, cu atat intelegeai mai bine cum te afecteaza regimul de ocupatie si cu atat mai puternice deveneau reactiile sau instrumentele de rezistenta. Aceasta observatie este cruciala, pentru ca proiectul comunist nu a fost in niciun caz numai unul politic sau economic, ci si un proiect identitar, iar in stanga Prutului – la fel ca si in dreapta lui – acest proiect a devenit evident de la inceput. Diferentele dintre cele doua maluri tin insa nu doar de nivelul de agresivitate identitara a ocupantului – incomparabil mai mare in stanga Prutului -, dar si de nivelul de constiinta identitara a populatiilor (mai precar, istoric vorbind, acolo). La care se adauga actiunea sistematica a ocupantului sovietic din Basarabia de a extermina tocmai purtatorii cei mai competenti de constiinta identitara. Chiar daca cifrele nu coincid de fiecare data – si aici Raportul comisiei trebuie sa aduca lumina si clarificari -, primele actiuni de deznationalizare nu au avut nimic intamplator. Dincolo de romanii care s-au refugiat in dreapta Prutului – si care au slabit si ei consistenta identitara a regiunii -, selectia celor deportati sau ucisi de sovietici nu a fost deloc intamplatoare. Esantionul nu a fost deloc unul aleatoriu, iar cei exterminati nu erau selectati la intamplare, ci statistic, in functie de cateva trasaturi esentiale – erau liderii comunitatii, inclusiv identitar, respectiv care aveau capacitatea de a perpetua si in perioada sovietica o zestre nationala nu intru totul asimilata de o populatie care nu avusese timp sa raspunda complet la intrebarea „Cine suntem noi?”. Deznationalizarea tarista, intervalul relativ scurt petrecut in Romania Mare, asasinatele sau deportarile bine tintite pentru a elimina purtatorii de constiinta etnica, la care se adauga refugierile masive in Romania, au lasat populatia din stanga Prutului prost inarmata in fata unui ocupant care nazuia sa modifice inclusiv nivelul cel mai profund al constiintei celor pe care ii ocupase: nivelul identitar-existential.

 A intrat Basarabia si a iesit… R. Moldova

Iesirea din URSS a populatiilor ocupate trebuie deci evaluata si prin grila nivelului de constiinta nationala initiala. In Rusia, de pilda, iesirea din URSS s-a facut relativ usor la nivel identitar, pentru ca simbolistica sovietica a fost rapid surclasata de cea nationala si nationalista (in varianta imperiala rusa). Populatia nu voteaza secera si ciocanul pentru ca identitatea ruseasca a prevalat si si-a gasit debuseul in „putinism” si tot ceea ce inseamna acesta. In esenta, rusii au intrat in URSS ca rusi si au iesit tot asa. In cazul RM situatia e mai complexa. O observatie a reputatului Valentin Mandacanu, dupa care „Fara interbelicul romanesc, RM ar fi astazi o Transnistrie mai extinsa”, este perfect justa. Si din interbelicul romanesc si-a extras radacinile reconquista culturala a basarabenilor in perioada postbelica (limba, alfabet, Eminescu). Dar aceasta nu e toata povestea iesirii din comunism a unei populatii care nu a stiut foarte bine de ce a intrat acolo. Rusificarea rapida a numelor si adoptarea stilului rusesc, accentul foarte bun in limba rusa etc. sunt lucruri care pot fi explicate si prin apartenenta la URSS, dar trebuie adaugata si consistenta identitara neimplinita a regiunii la intrarea in comunism. Mai mult, basarabenii nici macar nu au iesit „moldoveni” din confruntarea cu URSS. La nivelul simbolisticii, multi dintre ei au iesit… „sovietici”! Si tocmai votul masiv pentru secera si ciocanul constituie esecul major al „moldovenismului” – pana si astazi, ideologia „moldovenismului” are nevoie de protectia secerii si a ciocanului comunist pentru a fi propagat in mase. Lupta cu ideologia comunista si – mai ales! – simbolistica ei trebuie facuta urgent, dar presupune masuri la nivelul complexitatii problemei.

 

Dan Dungaciu,

Timpul

 

Chiar si furati de Belgrad lista romanilor/vlahilor din Timoc ramane in frunte

Timoc Press   8.6.2010.

Bor, Timoc, Serbia/Romanian Global News/marţi, 08 iunie 2010/ – Pe fondul fraudei masive facute de partidele de guvernamant din Serbia in cadrul alegerilor pentru consiliile nationale ale minoritatilor, mai multi reprezentanti ale acestora cer anularea alegerilor.

Partidul Democrat al lui Boris Tadici si Partidul Socialist( fost comunist), partide care guverneaza Serbia si care s-au aflat in spatele fraudelor si a intregii operatiuni de preluare a consiliilor nationale ale minoritatilor, au fost serios criticate de reprezentantii Consiliului Europei, care a avut observatori, inclusiv in Timoc.

Si reprezentanti ai Ambasadei SUA la Belgrad, care au monitorizat procesul electoral au reactionat pe diverse canale la fraudarea alegerilor.

In cadrul minoritatilor bosniace, ungare si romanilor/ vlahilor din Timoc, care sunt cele mai mari comunitati din Serbia, se manifesta o nemultumire crescuta fata de cei care au incercat sa-i fure, si reprezentanti ai acestor minoritati au cerut anularea alegerilor.

Semnalele au fost percepute si la Belgrad astfel ca, inclusiv in Timoc, se ia in calcul anularea alegerilor in anumite localitati.

Dealtfel si rezultatele au evoluat de ieri, lista rumaneasca a lui Pedrag Balasevic, conducand cu 9 procente pe cea a socialistilor care este urmatoarea. Rezultatele ale alegerilor pentru consiliile minorităţii

Ultimele rezultate arata astfel:

„Comunitatea Rumanilor din Serbia dr. Pedrag Balasevic” a obtinut 27,5%( 7 electori), lista socialistilor 18,2(5 electori), lista Partidului Democrat al lui Tadici 16, 4(4 electori), lista democratilor lui Kostunita 13,9(3 electori), lista Partidului Sarb Progresist 13, 6( 3 electori), iar lista primarului din Zaicear 5,65(1 elector).

In aceste conditii sunt angajate negocieri pentru formarea unei majoritati de 12 electori.