Scandalul alfabetului secuilor. Secuii revendica o scriere dacica.Secretul alfabetului secuilor este că nu e deloc secuiesc.

Secuii isi adjudeca o scriere dacica

Alfabetul runic transilvan ar fi o creatie proprie, afirma secuii * Un istoric roman ii contrazice * Ioan Lacatusu: „Scrierea exista deja cand au venit ungurii. Secretul alfabetului secuilor este că nu e deloc secuiesc” * Istoricul maghiar Elek Benkő:

„Prin scrierea runică a maghiarilor se demonstreaza ca unul dintre cele mai vechi leagăne ale apariţiei ei e Bazinul Carpatic”În august 2007 între judeţele Braşov şi Covasna a apărut un panou cu titulatura ”Ţinutul secuiesc”.

Panoul, care trebuia să delimiteze specificul Harghitei şi Covasnei faţă restul României, ca un fel de hotar, conţinea o poartă secuiască, o pereche de secui şi inscripţia propriu-zisă, în trei limbi, română, maghiară şi germană, dar în două alfabete.Unul latin, uzual pentru toată Europa, şi unul zis secuiesc. Ce este acest alfabet secuiesc?

Apariţia panourilor a enervat Forumul Civic al Românilor din Covasna şi Harghita.

Această organizaţie şi-a propus să atace problema acolo unde se aşteaptă mai puţin liderii maghiari, respectiv să arate că scrierea secuiască care apare acolo nu este, în fapt, deloc secuiască.

 Vorbind despre aceast alfabet numit ”runic secuiesc”, istoricul maghiar Elek Benkő se arată circumspect asupra originii lui.

„Dispunem de relativ puţine date şi documente scrise despre scrierea runică secuiască din Evul Mediu. În prezent nu avem încă o imagine coerentă în ce priveşte perioada şi împrejurările istorice ale apariţiei acestei forme speciale de scriere.

Au fost publicate rezultate ale unor cercetări de dată mai recentă, care-şi propun să dea un răspuns la problematica scrierii secuieşti pe baza teoriei înrudirii cu cea din Sumer.

Ele caută să explice originea scrierii runice maghiare străvechi pe baza scrierilor feniciene şi mesopotamiene. Astfel, se afirmă că, prin scrierea runică a maghiarilor, apărută în urma unei evoluţii interne de mai multe mii de ani, ca şi prin antecedentele acesteia, unul dintre cele mai vechi leagăne ale apariţiei scrierii e tocmai Bazinul Carpatic.”

Scrierea exista deja când au venit ungurii

„Nu înţeleg de ce toată lumea se preface că nu ştie despre ce este vorba. Originea alfabetului secuiesc trebuie căutată chiar în cronicile medievale maghiare. E clar că alfabetul secuiesc nu e de fapt secuiesc. El exista deja când au venit ungurii în Europa.

 „Noi am publicat unele poziţii ştiinţifice pe această temă”, ne-a spus istoricul dr. Ioan Lăcătuşu (foto stanga), unul dintre liderii Frontului Civic al românilor.

Lăcătuşu atrage atenţia aspra faptului că nu vorbim despre o scriere maghiară, ci una secuiască. Asta înseamnă că, unu, ori secuii nu sunt maghiari, ori că, doi, scrierea secuiască nu e secuiască.

„Vă reţin atenţia cu un prim argument.Singurele informaţii concrete despre aşa zisul alfabet secuiesc au rămas de la János Kájoni/Ioan Caioni/Căianu (1629–1687), adică un român din Covasna, şi de la Mihai Moga, un alt român.

Deci numai românii aduc descrieri oarecum concrete despre această scriere zisă runică”, explică Ioan Lăcătuşu.

Ioan Lăcătuşu citează şi un pasaj din cronica Gesta Hunnorum et Hungarorum, a ungurului Simon de Keza, scrisă pe la 1283 – pasaj pus în evidenţă de istoricul Vasile Pârvan.

„Căci aceşti secui sunt resturile hunilor şi când au auzit că ungurii au venit de-a doua oară în Pannonia ieşiră întru întâmpinarea celor ce se întorceau, la hotarele Ruteniei şi, totodată, Panonia fiind cucerită, câştigară şi ei o parte într-însa, dar nu în Câmpia Pannoniei, ci duseră viaţa împreună cu blackii în munţii graniţei. De unde amestecându-se cu blackii se zice că se folosesc de literele lor” – spune cronicarul ungur.

Mai simplu, hunii, un neam asiatic, pătrund în Europa pe la anul 400 d.Ch. şi întemeiază un  stat în Pannonia sub conducerea lui Attila.

După aproximativ 50 de ani Attila moare şi statul hunilor se destramă. În secolul al IX-lea apar maghiarii, tot din Asia, un neam turcic despre care se spune ca ar fi înrudit cu hunii.

 După ce întemeiază statul maghiar, în Pannonia, ungurii îi duc pe secui, presupus urmaşi direcţi ai hunilor, în curbura arcului carpatic, în actualele judeţe Harghita şi Covasna.

Aici îi întâlnesc pe „blacki”, adică pe valahi – români şi le învaţă scrierea.

Alfabetul are 11 litere similare cu cele de la Tărtăria.

”Vă invit să puneţi alfabetul zis secuiesc alături de scrierea descoperită la Tărtăria, veche de 7.000 de ani – înrudită cu cea sumeriană, dar mai veche decât aceasta- şi veţi constata că au 11 simboluri identice.

 Este evident că vorbim de acelaşi tip de scriere, mult mai veche decât sosirea ungurilor în Europa. Este, cum spune croniocarul, alfabetul blakilor, adică al românilor şi al strămoşilor acestora încă din zorii civilizaţiei.

Iar interpretarea de azi a acestei scrieri, că un semn este A şi altul e B, cred că e cel puţin hazardată. În realitate alfabetul nu e descifrat. Ar mai fi ceva: cel mai vechi monument inscripţionat cu scriere de acest tip este un fragment de piatră cu inscripţie descoperit în temelia turnului bisericii catolice din satul Crăciuneşti (jud. Harghita), care datează din secolul al XIII-lea.

Interesant este că fragmentul este pus cu ”capul în jos„ adică a fost luat din altă parte, iar cei care au băgat acea piatră în noua structură, desigur unguri catolici, nu au avut niciun respect faţă de acea scriere.

 De ce, dacă era a lor?

Simplu: invadatorii unguri au dărâmat contrucţiile blackilor pe care i-au găsit aici şi din bucăţile desprinse puse de-a valma, şi-au făcut propriile construcţii, fără să mai ţină cont de detalii, sau intenţionând să sublinieze că ei sunt noii stăpâni.

Dacă ar fi fost scrierea lor proprie, invadatorii ar fi avut grijă de ea.
Paranteză: în Istanbul, chiar în centru, o să vedeţi moschei care au în ziduri calupuri de marmură în care sunt sculptaţi soldaţi romani cu capul în jos.

 Aceste pietre au fost luate din vechile monumente bizantine de către cuceritorii otomani şi folosite cum s-a nimerit.

Aşa este istoria şi dacă suntem puţin mai atenţi la detalii putem afla adevărurile ascunse. Secretul alfabetului secuilor este că nu e deloc secuiesc”, a concluzionat Ioan Lăcătuşu.

Se scria de la dreapta la stânga

Textele în rune secuieşti apar scrise, alternativ, cel mai adesea de la dreapta la stânga, mai rar de la stânga la dreapta. Iniţial acest alfabet a fost utilizat pentru crestarea răbojurilor: mai întâi se scria un rând (o latură) a răbojului, de exemplu de la dreapta la stânga apoi, după terminarea rândului, răbojul se rotea cu 90 de grade, capătul de sfârşit de rând devenind capăt de început de rând, răsucindu-l totodată cu următoarea latură nescrisă în sus (răbojurile aveau secţiune pătrată), scrierea continuându-se tot de la dreapta la stânga ş.a.m.d., până la completarea celor patru laturi.

 Cel mai vechi monument inscripţionat cu scriere de acest tip este un fragment de piatră cu inscripţie runică secuiască descoperită în temelia turnului bisericii satului Crăciuneşti (jud. Harghita), care datează din secolul al XIII-lea. Cronologic, după aceasta urmează descoperirea alfabetului runic secuiesc pe coperta interioară a unei cărţi tipărite în anul 1483.

Deasupra alfabetului se află următorul text: „Littere Siculorum quas sculpunt vel cidunt in lignis”, adică „literele secuilor, pe care le gravează sau le taie în lemn”.
Dintre cele 37 de litere ale acestui alfabet, 21 sunt de origine turcă, 3 din greaca veche şi 3 din scrierea glagolitică.

 Aceasta e ipoteza admisă până acum, pe care Forumul Civic al românilor din Covasna şi Harghita vrea să o schimbe.

Mihaela G.

Izvoare:

În 1961, în localitatea Tărtăria din judeţul Alba, între Alba Iulia şi Orăştie au fost descoperite trei tăbliţe de lut, dintre care două sunt acoperite cu reprezentări stilizate de animale, copaci şi diferite obiecte. Cea de-a treia, de formă discoidală, cuprinde patru grupuri de semne, despărţite prin linii. Tăbliţele au fost realizate aproximativ în anul 5.000 î. Ch. şi este cea mai veche scriere cunoscută, cu 1.000 de nai mai veche decât scrierea sumeriană. Scrierea de la Tărtăria a rămas nedescifrată„Ceramica de tip Karanovo, faza 6, (anul 3.000 î.Hr.) demonstrează că utilizarea scrierii era o practică răspândită în acele timpuri în Balcani.

Numeroase plăcuţe, peceţi, recipiente de sacrificiu, vase antropomorfe şi figurine – toate purtând inscripţii – din cultura Karanovo sunt deocamdată nepublicate.

Unul dintre cele mai edificatoare exemple de obiecte purtând o inscripţie „veche europeană“, în care se înscrie şi Tărtăria, a fost găsit în anul 1969. Este vorba de un castron aproape plat, cu scriere pe ambele părţi” – Maria Gimbutas.

Scrierea Linear A a fost descoperită în Creta şi aparţine civilizaţiei minoice. Datarea arpoximativă este anul 2.000 î. Hr. Există ipoteze ca acest tip de scriere face trecerea de la ideogramele egiptene la fonograme dar limba pe care o reprezintă această scriere se pare că nu este greaca.

 Ulterior s-a găsit aici şi un tip de scriere numit Linear B, care se originează din primul şi de la care pleacă alfabetul vechi grecesc. Scrierea Linear B a fost descifrată, dar în mod ciudat, Linear A a rămas până astăzi o enigmă

Tăbliţele sumeriene de la Uruk şi Djemdet Nasr, cele din urmă datând de la sfârşitul mileniului IV şi începutul mileniului III î. Hr. – respectiv pe la anul 3.000 î.Hr.

 Până la descoperirea de la Tărtăria, scrierea sumeriană era considerată cea mai veche din lume, aparţinând unei civilizaţii despre care se ştie încă foarte puţin, dar care era foarte dezvoltată. Straniu era că părea să fi apărut din nimic, adică nu avea precursori.

Alfabetul fenician este un alfabet folosit iniţial pentru scrierea limbii feniciene, dar care mai apoi a dus la apariţia altor alfabete folosite astăzi, precum cel latin, arab, ebraic, grec şi cel chirilic. Fenicienii sunt cei care au simplificat alfabetul fonetic la dimensiunea aproximativă a alfabetului latin de astăzi.
Cele mai vechi scrieri folosind alfabetul fenician datează aproximativ din anul 1000 î.Hr., în inscripţii găsite în oraşele şi coloniile feniciene de pe ţărmul Mediteranei, ca de exemplu Byblos (azi în Liban) şi Cartagina (nordul Africii).

Creat de fraţii Chiril şi Metodiu pe baza alfabetului grecesc vechi, alfabetul chirilic a fost folosit la scrierea limbii slave vechi, începând din secolul al IX-lea, medioslave şi apoi a limbii române, începând din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea.

 Alfabetul chirilic a fost vehiculul religiei creştine ortodoxe în Balcani şi Rusia şi se pare că a fost creat de cei doi fra’i chiar în acest scop. Are 43 de semne slave, din care 27 au şi valoare numerică (slavo-cifre).

Multe din obiectele ceramice preistorice găsite în Covasna şi Harghita au pe ele inscripţii care sunt primele forme ale unei scrieri. Aceste semne s-au dezvoltat în timp şi au devenit „scrierea blackilor”.

Vasile Pârvan a subliniat că această scriere stă la baza alfabetului însuşit de secui.

Secuii spun că alfabetul lor ar fi o invenţie medievală. Acesta are însă 11 litere identice cu cele din scrierea descoperită la Tătăria – care e cu 5.000 de ani mai veche decât  momentul veniri popoarelor migratoare în Europa.
Sunt indentice grafemele pe care ungurii le numesc în varianta lor de alfabet: sz, es, u, ek, eLy, i, eCs, eTe, eZs, eC, D.

Sursa

Publicitate