BASARABEANCA GALINA DIMITROVNA NE POVESTESTE CUM E IN ITALIA
) |
) |
) |
) |
) |
) |
) |
) |
) |
) |
) |
) |
) |
) |
) |
Supravetsuirea celor plecatsi dupà granitsà este enormà.
Suntem noi imigrantsii ,care dàm sustsinere psihicà italienilor in acest timp a crizei…deoarece noi din crizà nici nu am esit,pentru ca sà intràm inapoi…
Anume in acest moment Italiei ii lipseste un pic de suflet socialist…Astfel iam invàtsat ce inseamnà colhoz…sau le am adus aminte,noi cu mintea mai recentà…
Chind stàpinii de casà unde stàm in chirie au càzut in depresie(in legàturà cu criza),am fost noi care le- am propus de a coace pine… I-am invàtsat eu cu sotsul sà facà borcane cu tocanà(rosii cu ardei,ciapà)…Iam invàtsat noi pe italieni cà dacà nu ai orez potsi sà ceri de la vecin…desigur am improvizat, dar distractsiea si emotsiile au fost nemaipomenite…
Chiar au si cumpàrat fàinà multà…le am dat lor si la cele trei nurori un curs de copt pine…
Am pus impreunà varzà la murat…
Cind cociam pine inainte de crizà,le duceam mereu una… ziceam cà e pomanà,dar cauza era de a socializa starea sufleteascà pentru a trài in armonie si productivitate reciprocà…
Fiul fiind cu un prieten italian in masinà cu rotsi de acele mari si ea mare…trechind iarna pe un drum lunicos au observat in afara stràzii o masinà,a zis:DAI…trebue sà o scoatem,ai tot necesar …facem acest jest… Italianu:Esti nebun…va veni serviciul stradal si o va scoate…
Fiul:Afarà e frig,ninge e tirziu…deci a insistat…
Au reusit cu succes,dar mare a fost mindria italianului de fapta fàcutà… povestea la toti cu o mare bucurie…
Odatà s-au luat la intrecere pe stradà si au obtinut o amendà de 514 eur…tot acel italian nu a declarat cine era la volan pentru ca sà nu peardà punctele.
Fiul a fost corect si cinstit a perdut 20 de puncte din 22…Ca rezultat italianul la vreo 6 luni a fàcut si alt incident si a perdut permisul pe un termen…
Vreau sà zic cà unde nu vei fi ,dacà esti onest reusesti a fi mindru nu cu ceea ce ai ,dar cu acea cine esti…
Respect
Niciun comentariu până acum.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 
Lasă un răspuns