CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

FOTOGALERIE: IRANUL,O LUME APROAPE NECUNOSCUTA NOUA

CIFRE SI FAPTE

Teritoriul

 

 

Iranul (numit oficial Republica Islamica Iran) este o tara mare, situata in sud-vestul Asiei. Are o suprafata de 1 648 195 km si se invecineaza cu Iraqul (cu care are o frontiera de 1 609 Km lungime) in vest, cu Turcia (486 Km) in nord-vest, cu republicile Armenia, Azerbaidjan, Turkmenistan si cu Marea Caspica (2 670 km in total) in nord, cu Afghanistanul (945 km) in est, Pakistanul (978 km) in sud-est, Golful Persic (1 259 km) si Marea Oman (746 km) in sud.
Golful Persic, o arie marginala, cu adincimi mici, a Oceanului Indian, este cuprins intre Peninsula Arabia si partea de sud-vest a Iranului. Are o suprafata de 240 000 km, o lungime (in linie dreapta) de 900 km, iar latimea sa variza intre valoarea maxima de 338 km si cea minima de 55 km, in strimtoarea Hormoz (Ormuz). Este marginit in nord, nord-est si est de Iran, in nord-vest de Iraq si Kuwait, in vest si sud-vest de Arabia Saudita, Bahrain si Qatar, iar in sud si sud-est de Emiratele Arabe Unite si partial de Oman. Marea Oman comunica cu Marea Arabiei.

Insulele

O serie de insule din Golful Persic apartin Iranului. Dintre acestea, mai importante sint urmatoarele : Minoo, Kharg, Sheikh Saad, Sheikh Sho’ayb, Hendurabi, Kish, Farur, Siri, Abu Mussa, Marele si Micul Tumb, Qeshm, Hengam, Larak, farsi, Hormoz si Lavan. Cele mai importante porturi ale Iranului la Golful Persic sunt Abadan, Khorramshahr, Bandar Imam Khomeini (fostul Shahpur), Mahshahr, Deilam, Genaveh, Rig, Bushehr, Bandar Lengeh si Bandar Abbas.

Reteaua hidrografica

Singurul curs de apa navigabil este Karun (890 km lungime).
Alte ape importante sunt Sefid Rud (795 km), Karkheh (755 km), Mand (685 km), Qara Chai (540 km), Atrak (535 km), Dez (515 km), Hendijan (488 km), Jovein (440 km), Jarahi (430 km) si Zayandeh Rud (405 km). Vara debitul riurilor este foarte scazut, dar scurgerea subterana se mentine ; apa respectiva este utilizata de aductiunile subterane (numite local qanat), alimenteaza izvoarele sau fintinile.

Muntii

Relieful muntos este bine reprezentat in Iran, prin lantul muntos Alborz (Elburz) in nord, Muntii Zagros in vest si sud-vest si o serie de munti din estul Iranului, care inconjoara Podisul Iranului .

 

 Populatia

Are un numar de 58 110 227 locuitori ; densitatea este de 35,26 loc/km. Cuprinde si urmatoarele grupuri nationale si etnice : turci, kurzi, baluchi, luri, turkmeni, arabi, armeni, asirieni si diferite populatii nomade (bakhtiari, qashqai si multe alte triburi mici).
Dupa datele recensamintului din 1992, in orase se afla 33 137 567 locuitori (57,3% din intreaga populatie) iar 24 972 660 (42,97%) traiesc in localitati rurale sau nu au domicilu stabil.

 Capitala tarii este orasul Teheran. Populatia ariei metropolitane interne a Teheranului era in 1992 de 6 620 461 loc.

Principalele orase

Denumirea

Numarul de locuitori

1. Ahwaz

725.639

2. Ardabil

332 497

3. Bandar Abbas

201 600

4. Esfahan

1 159 102

5. Hamadan

958 802

6. Kerman

332 644

7. Kermanshah

631 199

8. Mashhad

1 820 631

9. Orumiyeh(Urmia)

375 431

10. Qazvin

363 268

11. Rasht

619 076

12. Shiraz

973 161

13. Sanandaj

244 237

14. Tabriz

1 102 882

15. Yazd

282 751

16. Zahedan

282 000

17. Zanjan

511 294

Religiile

Religia de stat a Iranului este Cultul Jafari al celor doisprezece Imami. Conform datelor statistice din anul 1986, circa 98,5% din locuitori sunt musulmani, majoritatea lor apartinind sectei siite. Alte secte islamice sunt Hanafi, Shafe’i, Maleki, Hanbali si Zeidi ; toate sunt respectate si beneficiaza de o totala libertate. Minoritatile religioase zoroastriana, armeana, iudaica, asiriana si chaldeana isi au prpriile lor organizatii religioase.

 

Denumirea

Numarul de locuitori

1. Ahwaz

725.639

2. Ardabil

332 497

3. Bandar Abbas

201 600

4. Esfahan

1 159 102

5. Hamadan

958 802

6. Kerman

332 644

7. Kermanshah

631 199

8. Mashhad

1 820 631

9. Orumiyeh(Urmia)

375 431

10. Qazvin

363 268

11. Rasht

619 076

12. Shiraz

973 161

13. Sanandaj

244 237

14. Tabriz

1 102 882

15. Yazd

282 751

16. Zahedan

282 000

17. Zanjan

511 294

Religiile

Religia de stat a Iranului este Cultul Jafari al celor doisprezece Imami. Conform datelor statistice din anul 1986, circa 98,5% din locuitori sunt musulmani, majoritatea lor apartinind sectei siite. Alte secte islamice sunt Hanafi, Shafe’i, Maleki, Hanbali si Zeidi ; toate sunt respectate si beneficiaza de o totala libertate. Minoritatile religioase zoroastriana, armeana, iudaica, asiriana si chaldeana isi au prpriile lor organizatii religioase.

Islamul

Cuvintul arab ” islam ” inseamna ” supunere ” in fata vointei lui Dumnezeu (Allah); este numele religiei care a luat nastere in Arabia in secolul al VII-lea d.Hr. datorita Profetului Mohammad (Mahomed).

Adeptii Islamului sunt numiti musulmani, iar religia lor este implicata in intregul lor mod de viata. Ei cred ca individul, societatea si guvernele trebuie sa asculte de vointa lui Dumnezeu asa cum este ea exprimata in Coran, pe care il considera Cuvantul lui Dumnezeu revelat mesagerului sau, Mahomed. Coranul spune ca exista un singur Dumnezeu si ca nimeni nu este asemeni lui. El este Creatorul tuturor lucrurilor si are putere absoluta asupra lor.

Toti oamenii ar trebui sa-si dedice viata lui Dumnezeu, plini de recunostinta fata de binefacerile lui, si sa se pregateasca pentru ziua Invierii din morti si a Judecatii. Cei care au ascultat de poruncile lui Dumnezeu vor salasui pentru totdeauna in Paradis, dar cei care au pacatuit inaintea lui Dumnezeu si nu s-au pocait vor fi osinditi sa arda vesnic in flacarile iadului.
De la inceputul lumii, Dumnezeu a trimis oamenilor profeti, printre care s-au numarat Moise si Iisus, pentru a le arata calea cea dreapta. Sirul lor a culminat cu Mahomed, caruia i-a fost revelat in mod desavirsit cuvintul lui Dumnezeu.
Exista cinci indatoriri religioase principale, cunoscute sub numele de „stilpi ai Islamului”:
1) Shahada (profesiunea de credinta), care consta in recitarea, din toata inima, a crezului dublu : „nu exista alt Dumnezeu in afara de Dumnezeu ” si ” Mahomed este trimisul lui Dumnezeu ” ;
2) Salat (rugaciunea rituala), care trebuie facuta la ore fixe, de cinci ori pe zi, cu fata catre orasul sfint Mecca ;
3) Dania, prin plata unui zakat (” purificare „), care este considerat in primul rand un act de adoratie si care reprezinta indatorirea de a da si altora din avutul tau, in semn de recunostinta pentru pentru ajutorul primit de la Dumnezeu, conform obligatiilor prescrise de Coran ;
4) Datoria de a tine post (Saum) in timpul Ramadamului ;
5) Hagialicul, pelerinajul la Mecca, care ar trebui intreprins, in masura posibilitatilor, de fiecare credincios, macar o data in viata.

Shri’a este legea sacra a Islamului si se aplica in toate situatiile, nu numai in viata religioasa. Ea indica regulile vietii islamice si descrie felul in care credinciosul musulman trebuie sa aduca la indeplinire poruncile lui Dumnezeu, pentru a putea sa ajunga in rai.

Pe parcursul anului sunt celebrate diverse sarbatori, printre care Hijra, inceputul anului Islamic, si Ramadamul, luna in timpul careia musulmanii nu maninca nimic pina la caderea noptii.
Islamul are doua ramuri principale. Majoritari sint musulmanii sunniti ; ei ii recunosc pe primii patru califi ca succesori legitimi ai lui Mahomed. Siitii reprezinta cel mai important grup minoritar ; ei considera ca imamul este principala autoritate religioasa.

Exista si diverse subsecte, printre care ismaelitii (unii dintre acestia, nizaritii, il considera pe Agha Khan imamul lor) si wahhabitii, o miscare declarata reformista, aparuta in secolul al XVIII-lea. Exista astazi in lume peste un miliard de musulmani.

Minoritatile

In timp ce musulmanii constituie peste 98,5% din populatia tarii, crestinii reprezinta doar 0,7%, evreii 0,3%, zoroastrienii 0,1% si adeptii altor religii 0,1%.

 Constitutia Republicii Islamice Iran are in vedere protectia drepturilor culturale, sociale si politice ale tuturor minoritatilor religioase.
Evreii iraninei au dreptul de a fi reprezentati in Parlament, dispun de 30 de sinagogi raspindite pe tot cuprinsul tarii, au o asociatie proprie, un ziar numit Tamous si scoli particulare.
Armenii si asirienii, care au trait netulburati in Iran inca din vechi timpuri, alcatuiesc comunitatea crestina din Iran. Armenii au si ei, ca si alte minoritati, propriile scoli particulare, un ziar in limba armeana numit Alik si sunt reprezentati in Parlament.

 Exista aproximativ douazeci de biserici gregoriene in care se tin slujbe religioase, o biserica catolica si citeva lacasuri ale armenilor protestanti.
Asirienii au o asociatie proprie, care are grija de comunitatea lor, biserici in care au loc slujbe religioase si cateva centre de presa. Si ei sunt reprezentati in Parlament.

 Exista si alte culte crestine: protestanti , romano-catolici, adventisti, toti acestia beneficiind de propriile lor lacase de cult.
Zoroastrismul era raspindit in Iran cu mult timp inainte de aparitia Islamului. Este o straveche religie iraniana dualista ; se spune ca ar fi fost intemeiata de profetul mitic Zarathushtra (pe care grecii l-au numit Zoroastru). Aceasta religie era deja pe deplin conturata in secolul al VII-lea i.Hr.

Ideea centrala a ei este ca in lume se da o lupta neincetata intre doua elemente contrarii : binele, personificat de zeul luminii Ahura Mazda (Ormazd) si raul, personoficat de zeul intunericului, Angro Mainyush (Ahriman). Doctrina  eschatologica  a zoroastrismului cu privire la sfarsitul lumii, invierea mortilor si venirea unui Mantuitor nascut de o fecioara a exercitat o mare influenta asupra iudaismului si crestinismului.

 Se mai intalneste in prezent, in afara Iranului, si in India, sub forma parsismului, care a pastrat vechile idei dualiste, dar a adoptat conceptia existentei unui singur Dumnezeu Atotputernic.

 

Sursa:Situl Ambasadei Iranului la Bucuresti

22/04/2010 Posted by | DIVERTSMENT | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

O IPOTEZA TULBURATOARE DESPRE LIMBA VECHILOR DACI. VIDEO

 

Misteriosul Codex Rohonczi e scris in limba daca. O ipoteza tulburatoare a unui cercetator roman.

 

Limbajul folosit face parte din cele opt scrieri nedescifrate inca de omenire * Dacii scriau de la dreapta la stanga si de jos in sus * Un expert indian crede ca e vorba de o evanghelie apocrifa * O Apocalipsa care descrie foarte clar sfarsitul vremurilor * Dacii si-ar fi preluat scrierea de la brahmani

Codexul Rohonczi este un document controversat al cărui sistem de scriere este inedit şi încă nedescifrat în mod convingător.

Manuscrisul a fost păstrat la Rohonc până în 1838, când contele Gusztáv Batthyány şi-a donat biblioteca, inclusiv codicele, Academiei de Ştiinţe a Ungariei. Deşi este încetăţenită varianta „codexul Rohonczi”, articolul de faţă optează pentru denumirea „codice”.

Codexul face parte din lista celor opt scrieri care nu au fost descifrate inca. Cercetatoarea romanca Viorica Enachiuc crede ca a izbutit sa o descifreze, fiind scrisa in latina vulgara, dar cu caractere dacice.

 

 

 

 

Attila Nyíri a propus o interpretare publicată în Theologiai Szemle, 39/1996 (pag. 91-98). În mare, procedeul pe care l-a folosit pentru descifrare a constat în a întoarce cartea şi a asocia fiecărui caracter litera cea mai apropiată.

Este de reţinut însă că acelaşi simbol cunoaşte uneori varii interpretări şi aceeaşi literă transcrie mai multe simboluri.

În final, autorul ajunge la un text care, luat ca atare, are sens în maghiară şi este de natură religioasă. Cercetătorul indian M. K. Singh susţine că textul este scris cu o variantă regională de Brahmi care poate fi citită.

 

 

 

A transliterat primele 24 de pagini pentru a obţine un text în Hindi pe care apoi l-a tradus în maghiară şi l-a publicat în ediţia 2004/6 – 2005/1 a periodicului Turán. În interpretarea sa, codicele se vrea a fi o evanghelie apocrifă.

Mai mult, ar cuprinde o varianta de Apocalipsa, care descrie foarte clar „vremurile de pe urma” ale omenirii.

S-a speculat mult ca Singh a descifrat o serie de previziuni apocaliptice dar ca a ales sa patreze tacerea.

O alta ipoteza este ca ar fi scrisa in alfabetul dacic. De la daci nu au rămas izvoare scrise. Prea puţine se ştiau despre locuitorii zonei carpato-dunărene, după retragerea romanilor.

Manuscrisul cuprinde primele documente scrise în această perioadă istorică. A fost scrisă cu caractere dacice, de la dreapta la stânga, şi se citeşte de jos în sus.

Vorbeşte despre despre vlahi şi regatul lor. Mulţi au încercat să descifreze Codexul Rohonczi, dar n-au putut.

Arheologul Viorica Enachiuc a tradus, în premieră, filele misteriosului manuscris.

 

 

 

 

 

În 1982, Viorica Enachiuc (foto) a aflat dintr-o revistă publicată în Ungaria de existenţa în arhivele Academiei Ungare a Codexului Rohonczi. Se spunea că e redactat într-o limbă necunoscută. A facut rost de o copie. Timp de 20 de ani, a muncit ca să-i descifreze tainele. Manuscrisul se afla în Arhivele Academiei de Ştiinţe a Republicii Ungaria.

E o carte legată în piele. A fost păstrată în localitatea Rohonczi până în anul 1907. Groful Batthyany Gusytav a dăruit-o Academiei de Ştiinţe a Ungariei, în 1838.

Nu se ştie prin câte mâini a trecut de-a lungul secolelor.

„Scriere secretă” După Al Doilea Razboi Mondial, doctorul Vajda Joysef, preot misionar, îi scria cercetătorului Otto Gyurk, în legatura cu Codexul: „Se găseşte în Arhivele Academiei de Ştiinţe a Ungariei o carte rară, Codexul Rohonczi.

Acest Codex este scris cu o scriere secretă, pe care nimeni n-a reusit s-o descifreze până acum”. Literele sunt asemănătoare scrierii greceşti. „Seamănă şi cu literele feniciene, apoi am încercat pe baza vechii scrieri ungureşti, dar n-a mers. Toate încercările le-am aruncat în foc”.

După ce a studiat Codexul, cercetătorul Otto Gyurk a publicat, în 1970, o parte din observaţiile sale într-un articol, în care a încercat să identifice acele semne din manuscris care ar putea semnifica cifre.

 

Viorica Enachiuc a descoperit că textele Codexului au fost redactate în secolele XI si XII, într-o limbă latină vulgară (daco-romana), cu caractere moştenite de la daci. „Sunt semne care au aparţinut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de caractere, cu legăturile respective.

Textele din Rohonczi au fost redactate în latina vulgară, dar într-un alfabet dacic, în care dominante sunt străvechile semne utilizate de indo-europeni în epoca bronzului”, spune aceasta.

Solii şi cântece ale vlahilor Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 şiruri. În text sunt intercalate miniaturi cu scene laice şi religioase. E scris cu cerneală violet. Cuprinde o culegere de discursuri, solii, cântece şi rugăciuni, care include 86 de miniaturi. Consemnează înfiinţarea statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad, între anii 1064 si 1101.

„Sunt informaţii despre organizarea administrativă şi militară a ţării ce se numea Dacia. Avea hotarele de la Tisa la Nistru şi mare, de la Dunăre spre nord până la izvoarele Nistrului.

Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina – cetatea din insula Pacuiul lui Soare”, a descoperit Viorica Enachiuc. Codexul conţine şi versurile unui cântec de luptă, numit „Jurământul tinerilor blaki”, care a fost tradus în felul următor:

 

„O viaţă, tăciunele Şarpelui, puternic veghetor,/ Înşelator, să nu primeşti a te uni/ Cu prorocirile Şarpelui, anuale, pentru că lovit/ Vei fi/ Cântecul cetăţii aud îndelung/ Mergeţi vioi, juraţi pe caciulă, pe puternica caciulă!/ Să juri cu maturitate şi cu convingere!/ Să fiu ţie putere vie, trăiesc, în luptă să fiu!/  Alesul jurământ preţuieşte şoimul tău, mergi cu jurământ puternic!”

 

Sursa:  agentia.org

 

 

22/04/2010 Posted by | EVUL MEDIU, ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , | 15 comentarii

FOTOGRAFII – DOCUMENT: CARNETUL SI INSEMNELE DE MEMBRU AL UNIUNII ATEISTILOR LUPTATORI DIN UNIUNEA SOVIETICA

 

 

 

Aşa arăta carnetul de membru al Uniunii Ateiştilor Luptători (document)

 

 

Carnet de membru. Înscris pe sigla UAL (Uniunea Ateiştilor Luptători – “Lupta împotriva religiei – lupta pentru comunism”).

“Uniunea Ateiştilor Luptători”  a fost o organizaţie ateistă de masă care a fiinţat în Uniunea Sovietică între anii 1925-1947 (pînă în iunie 1929 s-a numit “Uniunea ateiştilor”) şi a fost condusă de celebrul bolşevic  E. M. Iaroslavski.

A iniţiat propaganda ateistă, organizînd expoziţii şi muzee, editînd periodice şi broşuri precum “Manualul antireligios” (“Антирелигиозный учебник”) şi gazeta “Ateistul” (“Безбожник”).

A luat parte activă la persecuţiile şi lichidarea clerului, dărîmarea şi închiderea bisericilor.

 

 

 

 

Insignă “Activist” UAL

 

 

Sursa : Rubrica  Moldova Anticomunista de pe blogul parintelui ieromonah Savatie din Basarabia.

22/04/2010 Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: