CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Moldova la un pas de Uniunea Europeana

Iurie Leancă, viceprim-ministru,ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova impreuna cu Franco Frattini,ministrul Afacerilor Externe al Italiei

Roma şi Chişinău: un mesaj european comun

În timp ce Europa, cu cele 27 de state membre, îşi pune întrebări despre relevanţa sa la nivel mondial, nu se poate afirma că edificiul comun european a fost pe deplin înălţat. Mai există încă spaţii în estul şi sudul continentului, care trebuie ancorate mai stabil în inima Europei politice, economice şi culturale. Din acest considerent, privim cu mare interes spre Parteneriatul Estic – un mecanism nou de cooperare între UE, ţările din Caucaz, Moldova, Ucraina şi Belarus, care îşi propune să promoveze securitatea şi stabilitatea la frontierele estice, să înlăture barierele culturale şi să stabilească arii economice dinamice de liber schimb.

Italia şi Moldova susţin puternic acest Parteneriat şi îl consideră complementar şi necontradictoriu cu rigorile unei legături din ce în ce mai puternice dintre Europa şi Rusia. Preşedinţia suedeză a UE, în cel de-al doilea semestru al anului 2009, a dat un impuls decisiv Parteneriatului şi a găsit imediat în Moldova un protagonist gata să se lanseze în această provocare şi să deschidă negocierile pentru noul Acord de Asociere cu Uniunea Europeană. Şi nu e doar un caz accidental. Aşezarea geografică, istoria, religia, mentalitatea populaţiei sale fac dovada vocaţiei europene a acestei ţări.

Guvernul Alianţei pentru Integrare Europeană, care a câştigat alegerile din luna iulie a anului trecut şi este sprijinit de patru partide anticomuniste, a demarat un proces de modernizare şi un plan de reforme ambiţios pentru a se apropia în ritm rapid de standardele europene şi a lansa dialogul cu instituţiile UE. La rândul său, Europa trebuie să demonstreze că este un partener indispensabil al Moldovei în parcursul de democratizare şi modernizare. Pentru Chişinău, a privi spre Occident înseamnă, de asemenea, a crea premisele adecvate pentru creşterea şi diversificarea economiei, şi pentru stabilizarea socială. Suntem conştienţi că ambiţiile Moldovei se confruntă în acest moment cu o realitate şi mai complexă, din cauza crizei economice globale şi a dependenţei energetice. În plus, emigrarea unei părţi cantitative şi calitative însemnate de braţe de muncă, precum şi starea precară obiectivă a infrastructurilor şi a sistemelor de instruire şi sanitare, impun un salt calitativ care trebuie să-şi găsească un sprijin important în rândurile partenerilor europeni.

Pentru Italia şi Europa, Moldova poate deveni o importantă platformă de oportunităţi pentru investiţiile directe, într-o realitate în care trebuie de lucrat mult şi în care sunt posibile multe realizări: aici braţele de muncă sunt calificate şi au un cost redus, există sectoare care trebuie dezvoltate – de la serviciile de bază şi până la infrastructură. Anul 2010 a început cu speranţe mari: se află în curs de desfăşurare negocierile pentru un nou Acord consolidat UE-Moldova, care va elabora regulile unei vecinătăţi treptate, dar constante cu spaţiul UE. Sperăm ca acest Acord să includă crearea unei arii consolidate de liber schimb, care să conţină o referinţă explicită la perspectiva europeană a Moldovei şi, mai ales, să prevadă un parcurs concret în materie de liberalizare a vizelor în favoarea cetăţenilor moldoveni.

Dialogul din ce în ce mai strâns cu ţările europene trebuie să servească şi ca stimulent pentru normalizarea relaţiei cu Rusia – o piaţă de desfacere esenţială pentru produsele agricole moldoveneşti – şi, mai ales, cu România, pentru a aborda, înainte de toate, problematicile comerciale şi definirea frontierelor.

Italia, care găzduieşte 90 de mii de lucrători moldoveni şi este a treia ţară după volumul de investiţii în Moldova, susţine puternic politica de deschidere a noului Guvern moldovean spre Europa. Ţările noastre au inaugurat o nouă etapă de relaţii, care devin din ce în ce mai strânse: în luna noiembrie a anului 2008, la Chişinău a fost deschisă Ambasada Republicii Italiene, am intensificat ocaziile întâlnirilor noastre care au devenit periodice, iar Italia a aderat la iniţiativa denumită „Prietenii Moldovei” pentru a susţine Chişinăul în parcursul său european.

Italia consideră prioritară stabilizarea în partea sud-estică a continentului european şi intenţionează să fie alături de prietenii săi moldoveni. Este o datorie care rezultă nu doar din originile latine care apropie cele două ţări, ci, mai ales, din obligaţia morală de a oferi o perspectivă unei ţări care se află la hotarul dintre Europa Occidentală şi cea Estică, în căutarea unei noi demnităţi pe care instituţiile europene nu pot să n-o recunoască, închizându-se în sine.

Anul 2010 a început cu speranţe mari: se află în curs de desfăşurare negocierile pentru un nou Acord consolidat UE-Moldova, care va elabora regulile unei vecinătăţi treptate, dar constante cu spaţiul UE…

Acest articol apare astăzi, 26 februarie, în ziarele italiene „La Nazione”, „Il Giorno”, „Il Resto del Carlino” şi „Piccolo di Trieste”.

 Am redat articolul :  Moldova, la un pas de Uniunea Europeană

Scris de Radio Vocea Basarabiei

26/02/2010 Posted by | BASARABIA SI BUCOVINA, PRESA INTERNATIONALA, PRESA ROMANEASCA | , , , , | Lasă un comentariu

ISTORIE ALBANEZA(1940-1990)

 

In Octombrie 1940 Italia a folosit Albania ca baza militara de unde a atacat Grecia. Dupa ce nemtii au invins Grecia si Iugoslavia in 1941, regiunile Kosovo si Cameria s-au reunit cu Albania. Se creaza un nou stat albanez care rezista pana in noiembrie 1944. In 1943 Italia se retrage din Albania, iar nemtii se retrag din Grecia. Armata nemteasca declara ca nu are ca scop ocuparea Albaniei si continua marsul spre Iugoslavia. In timpul trecerii prin Albania, nemtii sunt atacati de catre comunistii albanezi si raspunsul nu a intarziat sa vina: Nemtii omoara mii de oamenii si ard case, poduri si distrug tot ce le iese in cale. In Albania puterea este luata de catre Partidul Comunist Albanez (format in 1941) care, in schimbul sprijinului iugoslav si grec, renunta la Kosovo si Cameria. In timpul razboiului, rezistenta albaneza a fost compusa din mai multe forte militare printre care : Frontul National (Balli Kombetar), Partidul Legalist (Levizja Legaliteti) si Partidul Comunist.

Pe 29 Noimbrie 1944, cu o zi dupa sarbatoarea zilei nationale, Albania este eliberata de catre nazisti. Enver Hoxha, conducatorul partidului comunist din Albania devine presedintele tarii. In 1946, Albania se declara Republica Populara. In 1947, ca urmare a refuzarii de a face parte din Iugoslavie, relatiile intre Albania si Iugoslavia se inrautatesc din nou. Guvernul comunist cere sprijinul sovieticilor, care asigura independenta Albaniei in schimbul mentinerii unui regim comunist.

In 1946 incepe colectivizarea economiei. Toate proprietatiile particulare sunt nationalizate si incepeinstalarea dictaturii populare.

 

Dupa ruperea relatiilor cu Iugoslavia, Albania se orienteaza spre URSS. In 1961, dupa alegerea lui Nichita Hruschiov, relatiile cu URSS se inrautatesc si Albania este prima tara din blocul comunist care intrerupe orice relatie cu URSS. Urmeaza perioada prieteniei albanezo – chineza care ia sfarsit in 1978, cu moartea lui Mao Ze Dung. Din punct de vedere economic Albania a profitat pe deplin din aceste “prietenii”. Albania a reusit sa construiasca o industrie moderna pentru acea vreme, agricultura a fost mechanizata, iar populatia, avand un nivel mai ridicat de viata, a inceput sa sprijine guvernul comunist.

Programul lui Enver Hoxha pentru industrializarea tarii a avut un oarecare succes, iar dupa anumiti analisti istorici, in 4 decade Albania a fost transformata dintr-o tara cu o economie bazata pe agricultura intr-o tara cu orientare industriala.

Nevand un sprijin real de la vecini si rupand relatiile cu URSS si cu China, Albania era la inceputul aniilor ‘80 o tara izolata aproape din orice punct de vedere.

Economia stagna de  cativa ani buni, iar ruperea relatiilor cu China a insemnat inceputul unei crize grave pentru economia Albaniei. In 1985, Enver Hoxha moare si locul lui este luat de catre Ramiz Alia, care era considerat un comunist mai moderat si mai tolerant decat Hoxha.

Desi au fost observate anumite reusite ale guvernului comunist, represaliile impotriva celor care denuntau regimul au facut ca in populatie sa creasca un curent ai nemultumitilor. Timp de 45 de ani Albania a fost condusa de un guvern comunist, care a pus presiune asupra poporului, urmarit si incarcerat multi oameni valorosi din viata Albaniei prin intermediul Securitatii Albaneze (Sigurimi).

Dupa mortea lui Hoxha lumea astepta o schimbare in orientarea politica si economica a Albaniei, dar refuzul la intentia nemtiilor de a investi pe plan foarte larg in Albania, a aratat ca societatea albaneza nu era inca pregatita pentru o asemanea schimbare.

In ultimele luni ale existentei comunismului in Albania se observau cateva reforme care aveau ca scop imbunatariea vietii. Se redeschid bisericiile si moscheele (inchise in 1967), se da voie populatiei sa efectueze calatorii in strainatate si este permisa inceperea a unor mici afaceri particulare. Toate aceste reforme au fost initiate sub presiunea populatie. In iulie 1990, un numar mare de albanezi ataca ambasadele mai multor tari care aveau reprezentate in Albania si cer azil politic. Tari ca Germania, Italia si Franta au oferit azil imediat si au inceput negoicierile cu guvernul comunist.

In aceste conditii, in Decembrie 1990 Ramiz Alia decreteaza legea care permite existenta si a altor partide politice. O zi dupa acest decret se formeaza primul partid politic din Albania: Partidul Democratic din Albania (astazi la putere), si Partidul Ecologic Albanez (primul care a depus cererea de recunoastere). A urmat Partidul Republican, cel Socialdemocrat si a inceput reformarea partidelor mai vechi, care isi intrerupesera activitatea in 1944.

Trecerea Albaniei de la un sistem la altul, desi insotita de multe tensiuni si probleme, a fost graduala si fara varsare de sange.

 

In februarie 1991 se organizeaza primele alegeri democratice si din nou castiga Patridul Muncii (Comunist) din Albania. Alegeriile au fost denuntate ca manipulate si argumentand ca noiile partide nu au avut timp sa se organizeze pentru aceste alegeri, s-a cerut o noua data pentru alte alegeri. Sub presiunea demonstratiilor in aproape toate orasele din Albania se stabileste ca noile alegeri sa aiba loc pe 22 martie 1991. De data aceasta, Partidul Democrat din Albania castiga majoritatea locurilor in parlamanetul albanez si o noua epoca incepe in istoria Albaniei.

Sursa:Albaniaperomaneste.wordpress.com

26/02/2010 Posted by | POLITICA | , , , , , | Lasă un comentariu

Basarabia: Acordul privind ajutorul românesc de 100 mil. Euro va fi semnat în martie

26.02.2010

Acordul dintre Republica Moldova şi România privind acordarea unui ajutor de 100 de milioane de euro va fi semnat până în data de 24 martie, a declarat, astăzi, premierul Vlad Filat, într-o conferinţă de presă.

Filat a precizat că a purtat discuţii în acest sens cu premierul Emil Boc, în cadrul vizitei sale la Budapesta.

Cei doi au convenit asupra formatului grupului de negocieri, astfel ca, în 2010, Republica Moldova să poată beneficia de prima tranşă de 25 milioane de euro destinată infrastructurii.

Ajutorul financiar a fost acordat în urma angajamentelor luate de delegaţia română, condusă de preşedintele Traian Băsescu, în cadrul recentei vizite la Chişinău.

Sursa:Tribuna Basarabiei

26/02/2010 Posted by | POLITICA | , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: