CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

TOMA CARAGIU NE SPUNE DE DINCOLO DE MORMÂNT „DIMÂNDAREA PĂRINTEASCĂ”


 

Poezia „Părinteasca dimândare“ este considerată imnul aromânilor, care se juruiesc din generaţie-n generaţie să ţină cu orice preţ la limba strămoşească şi la tradiţiile care i-au ajutat să-şi păstreze identitatea.

 Cel care a compus versurile de la „Părinteasca dimândare“ („Mustrarea/Blestemarea părintească“) este Constantin Belimace, un aromân născut în Macedonia, în anul 1848, în satul Mulovişte.

Înfocat luptător pentru drepturile aromânilor din Balcani, Constantin Belimace vine în 1873 la Bucureşti, pentru a studia să devină dascăl pentru copiii de aromâni din Balcani.

Cu alţi trei literaţi aromâni (Andrei Bagav, Ştefan Mihăileanu, C. Cairetti), scoate o revistă intitulată Macedonia. Îşi deschide un birt pe strada Şelari, frecventat de aromâni. Aşa ajunge să se împrietenească îndeaproape cu cărturarii care-l ajută să-şi publice versurile în reviste.

Poezia „Părinteasca dimândare“ a fost scrisă într-un moment de cumpănă pentru soarta aromânilor din Macedonia natală. Vizitat de mama sa la Bucureşti, Belimace află veşti proaste despre cei de acasă, care trăiau vremuri de restrişte.

Aşa aşterne rândurile care aveau să exprime cel mai bine tradiţionalismul aromân: „Blestem mare să aibă în casă / Care de limba lui se lasă“.

„Din timiditate i-l prezintă lui Andrei Bagav ca versuri folclorice: «Dacă-i adevărat că-i din popor, apoi ai dezgropat o comoară; dacă-i făcută de tine, aceasta-ţi face osul neuitat, frate Costache».

Criticul literar Hristu Cândroveanu compară poemul cu imnul naţional francez „Marseillaise“, consemnează realizatorii site-ului aromânul.ro.

Mânat de îndemnul de a fi aproape de neamul său, Constantin Belimace pleacă înapoi în Macedonia şi lucrează ca intendent al liceului românesc din Bitola – Macedonia.

În 1916, odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, este luat de bulgari şi dus prizonier în Bulgaria, alături de alţi militanţi aromâni din Macedonia.

Supravieţuieşte şi se întoarce la Bitola, unde va rămâne până la finele vieţii, în 1928.

Poemul său este lăsat moştenire neamului aromân, oriunde s-ar afla.

O interpretare magistrală i-a dat neuitatul actor Toma Caragiu, el însuşi aromân.(Citeste mai mult: adev.ro/pbc6n8).

Constantin Belimace Sursa foto Facebook

 

 

  Părinteasca dimândare  

„Părintească blestemare Porunceşte cu foc mare

Fraţi de-o mumă şi de-un tată Noi, Aromâni din vremea toată

De sub lespezi de morminte Strigă ai noştri buni părinţi

«Blastem mare să aibă în casă Care de limba lui se lasă.

Care îşi lasă limba lui Arză-l-ar para focului

Chinui-s-ar de viu pe locu Frige-i-s-ar limba în focu

El în vatră părintească De copii să nu se fericească

De familie cununi să nu sărute Prunc în leagăn să nu înfaşe

Care fuge de a lui mumă Şi de parintescul nume

Fugi-i-ar dorul Domnului Şi dulceaţa somnului!»“

„Părinteasca Dimândare N-aspirgiură cu foc mare Fraţ di mumă şi di-un tată, Noi, Armani di eta toată. Di sum plocile di murmintsa Strigă-a nostri buni părinţî: «Blastem mari s-aibă-n casă Cari di limba-a lui s-alasă. Cari-şi lasă limba-a lui S-lu-arda pira-a focului, Şi s-dirina viu pri loc, Să-li si frigă limba-n foc El an vatra-li părintească Fumealia s-nu-şi harisească; Di fumeli curuni s-nu başe Nicu an leagăn sî nu-nfaşe. Cari fudze di-a lui mumă Şi di părinteasca-li numă, Fugă-li doară-a Domnului Si dulţeamea-a somnului!»“

 

 

 

 

24/01/2010 - Posted by | AROMANII DIN BALCANI, MARI ROMANI, ROMANII DIN JURUL ROMANIEI | , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: