EUROPENI PRIN NASTERE,PERSANI DUPA A.D.N.
Barbatii de pe Batranul Continent descind din agricultorii emigrati din Orientul Mijlociu, potrivit unui studiu asupra cromozomului Y, publicat in revista Plos Biology.
Barbatul european are origini medio-orientale. Potrivit studiului realizat de cerectatorii de la Universitatea Leicester, Marea Britanie, majoritatea „masculilor” de pe Batranul Continent ar descinde din primii agricultori emigrati din asa-numita „Semiluna fertila” in urma cu circa 10.000 de ani. Dovada sta in cromozomul Y.
Cercetarea, la care au luat parte si specialisti de la universitatile italiene Ferrara si Pavia, bazata pe diversitatea genetica a europenilor moderni, arunca o lumina noua asupra fenomenului de expansiune agricola din Neolitic, considerat de multi progresul cultural cel mai important din istoria fiintei umane moderne.
De multi ani comunitatea stiintifica internationala incearca sa-si explice felul in care agricultura s-a raspandit in Occident. Exista doua ipoteze: prin intermediul migratiilor agricultorilor, sau gratie transferului de idei si tehnologie la populatiile indigene de vanatori-culegatori. Pentru clarificarea acestei chestiuni, cercetatorii au studiat ADN-ul a 2.574 barbati, parcurgand istoria in sens invers prin intermediul cromozomului Y, transmis de la tata la fiu.
Potrivit rezultatelor, peste 80% din acesti cromozomi in Europa provin de la anticele populatii de agricultori venite din Orientul Apropiat, o regiune care se intinde din Egipt pana in Irak in zilele noastre.
Studii separate asupra ADN-ului mitocondrial, care trece aproape neschimbat de la mama la fiica, au aratat ca femeile descind in buna parte din vanatorii-culegatori care au dominat sudul Europei dupa Era Glaciara. „Aceste date sugereaza un avantaj reproducator al barbatilor agricultori fata de vanatori-culegatorii indigeni pe parcursul trecerii de la vanatoare la agricultura. Probabil pe-atunci masculul agricultor era considerat mult mai sexy”, a comentat Patricia Balaresque, autoare principala a studiului in cauza.
Sursa: Galileo
FOTO : ANIMALELE STIU SA SE CAMUFLEZE PERFECT !
Credeati ca arta camuflajului este una la indemana oricui? Ei bine, v-ati inselat, Pentru a putea trece neobservat este nevoie de multa indemanare, inteligenta si capacitate de a insela simturile. Nu toti sunt facuti pentru ea dar, asa cum se observa lesne in fotografiile de mai jos, macar poti incerca sa devii un maestru al camuflajului. In continuare, va lasam sa invatati de la cei mai buni…
Sursa: Izismile
Cel mai mic stat din lume.
Uniforma oficială a Gărzilor Elveţiene este de culoare blu, roşu şi portocaliu, prevăzută cu trăsăturile distincte ale Epocii Renaşterii.
Soldati ai Garzii Pontificale Elvetiene in uniforma de gala.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 