VIDEO SI FOTO: Sebastian Münster- Cosmographey oder Beschreibung, 1588, și Palästinalied, cântec medieval despre cruciade
Cosmographey oder Beschreibung, 1588, și Palästinalied, cântec medieval despre cruciade
Autor: Sebastian Münster
Cartograf, cosmograf şi savant erudit, profesor din 1527 la Universitatea din Basel, cunoscător de latină, greacă şi ebraică, figură tipică a renascentismului, Sebastian Münster (1488-1552) a publicat cea dintâi descriere a lumii în monumentala operă Cosmographia universalis, tipărită la Basel în 1544, care a avut în anii următori zeci de ediţii în limbile germană, latină, franceză, italiană şi cehă.
Cosmografia lui Münster a fost una dintre lucrările europene cele mai citite şi consultate din întreg secolul al XVI-lea şi, din această perspectivă, i se poate atribui locul al doilea, după Biblie. În elaborarea acestei opere de referinţă în epocă, prin care s-a revoluţionat cercetarea geografică, Münster a folosit peste 120 de colaboratori şi, cu certitudine, unul dintre ei a fost umanistul brașovean Johannes Honterus. (sursa)
Harta Europei
Harta Asiei
Harta Africii
Harta Americii
“Sarmatia Evropaea” (cuprinde Țările Române, Polonia, Ungaria, Lituania și nordul Balcanilor)
Transilvania
Napoli
Sursa: tiparituriromanesti.wordpress.com
O harta a Basarabiei din 1821 și un cântec la caval de peste Prut.VIDEO SI FOTO.
Harta Basarabiei din 1821 și un cântec la caval din Republica Moldova.
Harta face parte din Geograficheskii atlas Rossiiskoi imperii, tsarstva Pol’skogo i velikogo kniazhestva Finliandskogo (Atlasul geografic al Imperiului Rusiei, al Regatului Poloniei şi al Marelui Ducat al Finlandei), un atlas cuprinzând 61 de hărţi ale imperiului ţarist şi ale diviziunilor acestuia, publicat la St. Petersburg în anul 1821. (sursa)
Preluat de pe: tiparituriromanesti.wordpress.com
Tudor Ungureanu și ansamblul ”Ștefan Vodă”:
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
