Astăzi toți aromânii sărbătoresc recunoașterea identității lor românești
La începutul secolului XX, aromânii din Peninsula Balcanică au insistat pentru a-şi folosi limba proprie în şcoli şi biserici, fiind sprijiniţi de statul român. Această posibilitate a determinat nemulţumirea grecilor, care considerau că nu există aromâni. Bande de greci, sprijinite financiar mai ales de preoţii eleni, s-au dedat la omoruri în masă, săvârşite în aşezările cu populaţie majoritar aromânească. Reacţia Executivului de la Bucureşti faţă de masacrele bandelor greceşti a stârnit iritarea omologilor eleni, conflictul diplomatic devenind de neevitat.
Drepturile aromânilor din Peninsula Balcanică au constituit motivul unor dialoguri intense între Ministerele de Externe ale României şi Înaltei Porţi. Într-un asemenea context, Ministrul român de Externe, generalul Lahovary, a beneficiat de suportul unor persoane influente din Austro-Ungaria (Contele Goluchowski şi Baronul Calice), Germania (Baronul Marschall), Italia (Marchizul Incisa) şi Rusia (Zinoviev), care direct sau prin intermediari au discutat cu factorii de decizie de la Constantinopol.
Generalul Lahovary, trimis al României la Constantinopol, a prezentat Patriarhiei (decembrie 1903) un proiect în care sugera posibilitatea ca aromânii să beneficieze din punct de vedere religios de serviciile unui episcop propriu în eparhia Ohrida-Kruševo, în locul celui greco-ortodox.
În acelaşi timp, aromânii au depus un Memorandum la Patriarhie (24 aprilie 1904), solicitând, printre altele, înfiinţarea unor biserici proprii, posibilitatea pentru preoţi de a ţine slujba religioasă în limba română şi de a avea un delegat pe lângă Patriarhie. Cum Sfântul Sinod a respins cererile aromânilor (4 mai 1904), ambasadorul Germaniei, baronul Marschall, a fost primit în audienţă la sultanul Abdul-Hamid al II-lea (1876-1909) în legătură cu doleanţele aromânilor. Iniţiativa ambasadorului german s-a datorat solicitării lui Lahovary, ultimul cerând printr-o notă oficială acordarea de drepturi aromânilor, aşa cum aveau şi celelalte naţionalităţi nemusulmane.
În cele din urmă, sultanul a emis o iradea (22 mai 1905), recunoscându-le aromânilor toate revendicările cerute, cu excepţia celei de a avea un conducător religios propriu:
“Majestatea Sa Imperială Sultanul, care, însufleţit de sentimentele Sale de înaltă dreptate şi de părinteasca Sa grijă pentru popoarele Sale, acordă binefacerile şi bunăvoinţa Sa tuturor supuşilor Săi credincioşi, fără deosebire de neam şi de religie.
Luând în considerare cererile depuse acum în urmă la picioarele tronului imperial de către supuşii Săi valahi, a binevoit să poruncească în privinţa lor ca, în virtutea drepturilor civile de care ei se bucură la fel ca ceilalţi supuşi nemusulmani, comunităţile lor să desemneze muhtari, potrivit reglementărilor în vigoare; ca, aşa cum se face pentru celelalte comunităţi, să fie admişi şi membri valahi, potrivit regulii existente, în consiliile administrative şi să fie acordate facilităţi de către autorităţile imperiale profesorilor numiţi de către zisele comunităţi pentru inspectarea şcolilor lor şi pentru îndeplinirea formalităţilor prevăzute de legile imperiului în vederea deschiderii de noi aşezăminte şcolare”.
(“Aromânii balcanici şi bandele greceşti” – dr. in istorie Catalin Fudulu)
Preluat de pe blogul aroomanesc Daimadeadun wordpress.com
Integrarea prin Unire – este mult mai rapida si mai sigura decat Unirea prin integrare.
Chiar si 1 000 de miliarde de Euro daca am cheltui pentru Unirea cu Basarabia, pentru noi ii cheltuim, nu pentru straini, iar romanii din Basarabia nu sunt nici frati, nici surori, ei sunt tot noi !
La dezbaterea de joi (12 august) de la Universitatea de vara de la Izvoru Muresului, privind situatia politica din Republica Moldova, s-a ajuns la concluzia ca Unirea Basarabiei cu Romania este o cale mai rapida de integrare in Uniunea Europeana. Perfect de acord !
Dar, cunoscutul ziarist Valeriu Saharneanu, director al postului de radio Vocea Basarabiei, de la Chisinau, care considera ca acest proiect este unul exceptional, crede ca faptul ca Romania face parte deja din Uniunea Europeana este o piedica, fiindca Unirea va trebui recunoscută de toate statele care fac parte din UE.
Ei bine, nu este chiar asa!
Desi pare incredibil, Bruxelles-ul nu ar putea face nimic impotriva! Chiar daca nu recunoaste Unirea, Romania tot va trebui sa fie recunoscuta.
Pentru ca este membra a ONU, NATO, OSCE, UE etc. Si daca ar continua sa recunoasca Romania, dar fara o parte a teritoriului ei, ce consecinte concrete va avea? Zero! Cetatenii romani vor avea toti aceleasi pasapoarte romanesti, adica europene, indiferent ca traiesc pe malul drept sau stang al Prutului, pe malul drept sau stang al Nistrului…
De aceea si este atata agitatie pe tema asta, pentru ca se stie foarte clar ca mare lucru nu se poate face impotriva unirii, din punct de vedere al legislatiei UE. Intr-o asemenea situatie, singura reactie a UE va fi de genul: “Romania iar a facut o sotie. Dar nu avem ce face, decat s-o ajutam, ca e in curtea noastra!” (De fapt asta si este filozofia de baza a membrilor UE: ne ajutam colegii, pentru ca astfel ne ajutam pe noi. Vezi nu mai departe de cazul Greciei)
Argumente pentru unire
Pentru romani:
- Vom fi mai multi, vom fi mai puternici, vom fi mai respectati. Punct.
– un spor de 4 milioane de oameni inseamna o crestere importanta a vitalitatii neamului si speranta mai mare de dainuire a limbii.
– o mare mobilizare a energiilor creatoare, ca in perioada interbelica. O trezire a spiritului creator, adormit inca.
– vom veni in contact direct cu romani adevarati, pentru ca basarabenii si-au platit romanitatea cu munca, suferinta, cu averea si cu viata. Nu ca noi care suntem romani pe gratis.
– un spor de teritoriu inseamna un spor de sursa de venituri si un castig geopolitic si strategic.
– Din punct de vedere geostrategic, dupa unirea Moldovei cu Romania, NATO va controla in totalitate partea de sud-est a Europei, iar Romania devine de facto unul din liderii regionali.
– un impuls pentru cresterea economica.
– inlesnirea contactelor Romaniei cu romanii din regiunile ucrainene Cernauti, Transcarpatia, Odessa si Vinita, cu care basarabenii au relatii vechi si foarte stranse.
– conectarea Romaniei la spatiul ex sovietic, adica la o piata uriasa si resurse imense. Vom primi deodata o retea de relatii economice pe care o tara o costruieste intr-un secol.
– imbogatirea culturii si civilizatiei romanesti cu experienta eurasiatica a basarabenilor.
– extinderea orizontului. Un basarabean care se urca in avion la Chisinau si coboara la Vladivostok vede mult mai amplu lumea. La fel ca unul care incarca cateva navete cu coniac original moldovenesc si se duce cu masina sa le vanda dincolo de Urali.
– mandate in plus in Parlamentul European.
– un bun precedent pentru recuperarea celorlalti romani si a celorlalte teritorii.
Pentru basarabeni
- Vor fi cu mult mai multi, vor fi cu mult mai puternici, vor fi cu mult mai respectati. Punct.
– ar beneficia imediat de avantajele cetatenilor europeni: libertatea legala de a munci oriunde, de a invata oriunde, cu diplome valabile oriunde, de a locui oriunde, de a cumpara oriunde, de a vinde oriunde. Oriunde in Uniunea Europeana, crema civilizatiei de pe planeta!
– vor avea la dispozitie o piata de 500 de milioane de cumparatori civilizati si cu bani!
– avand in spate un popor de 26 de milioane de conationali, si de 500 de milioane de concetateni, basarabenii vor avea alt curaj sa faca afaceri in teritoriile fostului URSS, (si oriunde altundeva), beneficiind si de puterea cu mult mai mare a firmelor si bancilor romanesti si europene.
– ar iesi imediat din zona gri, extrem de expusa pericolelor. In interiorul UE si NATO, sub protectia partenerului strategic SUA, amenintarea Rusiei ar deveni repede un vis urat si indepartat.
– ar vorbi romaneste oriunde. Oricand. Fara frica!
Sunt multi rusi din Basarabia, inclusiv din Transnistria, care isi dau copiii la liceele romanesti, pentru a putea face o facultate in Romania. O mare lectie petru romanii de peste Prut.
Pentru minoritarii din Basarabia
- Ar beneficia imediat de toate drepturile oferite de legislatia UE, cea mai avansata din lume. Iar Romania este cea mai avansata din Europa la acest capitol.
– Plus, bineinteles, toate celelalte avantaje ale cetatenilor europeni si a civilizatiei europene. Ar iesi din zona eurasiatica si ar intra in lumea civilizata!
Pentru noi toti
Vom avea mai mult curaj, pentru orice, orunde ne-am afla!
Pentru UE
- o piata de desfacere si investitii aproape virgina.
– expertiza adevarata, de la sursa, pentru spatiul ex sovietic.
- conectarea directa a UE la spatiul ex sovietic, adica la o piata uriasa cu resurse imense, prin reteaua de relatii economice pe care o au oamenii de afaceri basarabeni.
– un mare, mare castig de imagine, de politica, de diplomatie, de strategie, in fata lumii si a Rusiei.
– un exceptional precedent pentru celelalte membre ale Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia si Ucraina.
Daca politicienii romani renunta la comoditate si cei basarabeni la fotoliile caldute, Unirea se poate face imediat, prin simpla hotarare a celor doua parlamente nationale. Fara referendum, fara sondaje, fara manipulari ziaristice, fara scandal. S-ar rezolva pe loc si problema Transnistriei, pentru ca nu vad cum ar putea Rusia sa mai mentina trupe militare pe teritoriul UE si NATO! Cat se tine Rusia de batoasa si cat de razboinica este in declaratii, daca este deconectata de la UE, moare prin “infometare”. Romania inca nu a facut uz in relatia cu Rusia de exceptionala pozitie de forta pe care i-o da calitatea de membru UE si de membru NATO. Inca.
Oricum, in cativa ani Bucurestiul va avea mult mai multe resurse si aliati pentru a indeplini obiectivele nationale romanesti, decat va avea Moscova pentru a le distruge.
Margaret Thatcher, in dialogul pe care l-a avut cu Gorbaciov, care voia să menţină URSS, dar sa-i dea alta coloratura politica, a spus foarte clar ca tarile baltice si Moldova n-au fost niciodata parte a imperiului rus. La 28 iunie 1991, senatorii republicani Jesse Helms (Carolina de Nord) si Larry Pressler (Dakota de Sud), membri ai Comitetului de politica externa al Senatului american, au prezentat Senatului un proiect de rezolutie in favoarea autodeterminarii si reunificarii Basarabiei si nordului Bucovinei cu Romania.
Rezolutia a fost adoptata, si recomanda unificarea, in conformitate cu dreptul istoric.
Niste jurnalisti de la Cotidianul au calculat in 2007 cat ne-ar costa unirea cu Basarabia si le-a iesit cam 25 de miliarde de euro! Intrebat ce parere are despre costurile unirii cu Basarabia, Varujan Vosganian (unionist impatimit) a raspuns: “Nu conteaza. Fiecare palma de pamant in plus, inseamna putere. Fiecare om in plus, inseamna putere!” La aceeasi intrebare, Andrei Vartic (Basarabia) a raspuns: “romanii din Basarabia isi vor plati singurei re-unificarea. Doar sa se scoata hotarele de pe Prut.”
“Germania a numarat nemtii, si nu banii din buzunarele lor !”
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova