Celebrele ouă-bijuterie concepute de Peter Carl Faberge confiscate de bolșevici. Video
KARL GUSTAVOVICH FABERGÉ, sau cum avea sa fie cunoscut mai tarziu drept Carl Faberge, s-a născut pe 30 MAI 1846 în Sankt Petersburg. Tatăl său era bijutier, iar PETER CARL FABERGÉ a preluat afacerea acestuia, după moartea sa.
În 1885, ţarul Alexandru al III-lea al Rusiei i-a cerut lui lui Faberge să facă o bijuterie în formă de ou de Paşte pentru soţia sa, si aşa au apărut celebrele OUĂ FABERGÉ.
Pentru că ţarinei Maria Fedorovna îi plăceau foarte mult surprizele, bijutierul a pus în interiorul primului ou Faberge o găinuşă de aur cu ochi de rubine. După câţiva ani, PETER CARL FABERGÉ a creat un OU FABERGÉ şi pentru Alexandra, soţia ţarului Nicolae al II-lea, urmaşul lui Alexandru al III-lea.
În urma Revoluţiei Ruse, Casa Fabergé a fost naţionalizată, iar Peter Carl a fugit în Elveţia, unde a şi murit, în 1920. În total, au fost create 62 de ouă Faberge, dintre care 57 s-au păstrat. Lui Faberge i s-a dat mână liberă în ceea ce priveşte crearea de ouă, singura condiţie fiind ca acestea să aibă o “surpriză” înăuntru.
În prezent, mai multe astfel de ouă sunt expuse la Muzeul Armureriei Kremlin din Moscova.
OUĂLE FABERGÉ sunt extrem de valoroase, o singură bijuterie de acest fel putând ajunge la câteva milioane de dolari.
Doodle-ul creat de Google pentru a îl omagia pe bijutierul rus, Peter Carl Fabergé prezintă câteva modele de ouă Fabergé, pe care acesta le-a creat pentru prima dată în 1885.
Deşi numele aurarului este unul de rezonanţă franceză, acesta este născut dintr-un tată german şi o mamă daneză, numele fiind moştenit de tatăl acestuia de la strămoşii hugenoţi, originari din provincia franceză Picardia.
Compania de bijuterii a lui Peter Carl Fabergé, care fusese înfiinţată în 1882 a devenit astfel cel mare producător de bijuterii din Imperiul Țarist, realizând până în anul 1917, între 150.000 şi 200.000 de obiecte, variind de la argintărie pentru masă, la cele mai rafinate obiecte de lux, inclusiv vestitele ouă.
Recunoştinţa internaţională a fost câştigată în 1900 când a participat la un târg la nivel mondial la Paris, în calitate de membru al juriului şi deşi compania sa nu a concurat, aceasta a primit o medalie de aur, Peter Carl Fabergé fiind declarat „maestru bijutier” şi primind titlu de „Cavaler de Onoarea al Legiunii”.
Problemele pentru aurarul Peter Carl Fabergé au început să apară în 1917 odată cu revoluţia bolşevică, când „Casa Fabergé” a fost nationalizată, iar stocul confiscat.
Şocul celor petrecute în Rusia a făcut ca Peter Carl Fabergé să îşi petreacă ultimele zile din exilul din Elveţia în agonie, dorindu-şi ca totul să se sfârşească cât mai rapid. Bijutierul rus a decedat pe 24 septembri 1920, însă contribuţia sa în domeniul obiectelor de lux şi bijuteriilor nu a fost niciodată uitată.
Anul acesta, pe 23 mai 2012 a fost deschis un magazin Peter Carl Fabergé în New York, care vinde şi faimosele medalioane – ou ZénaÏde.
Sursa: Agentia org.ro
GOYA
Francisco José de Goya y Lucientes (n. 30 martie 1746, Fuendetodos/Aragon — d. 16 aprilie 1828, Bordeaux/Franţa)
Francisco José de Goya y Lucientes a fost un important pictor şi creator de gravuri spaniol, la răspântia secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea.La un secol după Velázquez şi cu un secol înainte de Picasso, Goya este punct de referinţă pentru două veacuri de pictură spaniolă.
Ani de-a rândul Goya a fost artistul curţii regale, la fel ca şi mulţi alţi pictori ai secolului al XVIII-lea. Ar fi rămas probabil creator al unei picturi liniştite, echilibrate, dacă nu s-ar fi îmbolnăvit: surzenia îl izolează de lume şi îl eliberează de convenţia picturii oficiale.
La aproape cincizeci de ani, Goya porneşte într-o incursiune în străfundurile misterioase şi zbuciumate ale sufletului omenesc. Ochiul lui sarcastic, demascator, nu iartă pe nimeni.Iata cateva citate si lucrari din ciclul “Capricii”:
“Si in placeri trebuie sa fim cumpatati”.
“Viciile isi inalta zborul sper taramul unde domneste ignoranta.Tulburati, barbatii cad in viciul ingrozitor al sodomiei”.
“Unsi cu ignoranta si prostie, oamenilor le cresc coarne”.
“Daca cel ce trudeste cel mai putin se veseleste, atunci, cu dreptate, mai bine trandaveste “.
“Soarta si norocul conduc petrecerea si distribuie roluri, in functie de capricii”.
Sursa: petedeculoare.wordpress.com
Din ce cauză voi muri ?, gravură din ciclul Los Caprichos, 1797-1799
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
