Fostul premier al României, Adrian Năstase : „Nici un om politic responsabil nu va fi împotriva unirii Republicii Moldova cu România, dar trebuie să vedem ce este realizabil şi în ce interval de timp”.
Fostul prim ministru Victor Ciorbea: „Nu trebuie să lăsăm să adoarmă această luptă şi acţiune permanentă pentru consolidarea ideii de unitate naţională şi a ideii de acţiune efectivă pentru refacerea unităţii naţionale”.
Fostul prim-ministrul român, Radu Vasile : „Dacă s-ar produce o legătură mai strânsă în plan economic între Moldova şi România, procesul ar fi simplu”.
S-au inregistrat slabe progrese în discuţiile dintre Republica Islamică şi cele şase puteri ale lumii. Participantii la negocieri au cazut de acord să organizeze o nouă rundă de discuţii la Moscova luna viitoare.
Foto: Comisarul Uniunii Europene pentru politică externă, Catherine Ashton (stanga) si negociatorul-şef iranian Saeed Jalili, , înainte de întâlnirea de la Bagdad 23 mai 2012. (Reuters)
În ciuda punctului mort la care au ajuns discutiile dintre Iran si cele sase puteri mondiale la Bagdad, joi, părţile au convenit să organizeze o nouă rundă de discuţii la Moscova, la mijlocul lunii iunie, anunta Agenţia de ştiri iraniană Mehr.
Potrivit Mehr, şeful politicii externe a UE, Catherine Ashton a declarat intr-o conferinţă de presă la Bagdad, ca a treia runda de negocieri nucleare va avea loc pe 18 şi 19 iunie la Moscova.
Discuţiile între Iran şi reprezentanţi ai SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa şi Germania,au continuat joi dimineaţa devreme. După o scurtă pauză de prânz, discuţiile au fost reluate după-amiaza, şi se aşteapta să se încheie târziu.
În timpul discuţiilor de joi dimineaţă, delegaţia iraniană a incercat să creeze impresia existentei unei crize in discuţiile purtate,relata mass-media iraniana şi agenţiile străine de ştiri.
“Reprezentanţii marilor puteri ale lumii, şi în special reprezentanţii americani, au utilizat in limbajul folosit , expresii foarte asemănătoare cu cele ale oficialilor guvernamentali israelieni, fapt care a prezentat un obstacol în calea progresului discuţiilor”, a spus un diplomat iranian Agentiei Mehr.
În acest moment, în ciuda crizei create de iranieni, nici o parte nu pare să aibă un interes în a pune capăt discuţiilor.
Astfel, părţile au convenit să organizeze o nouă rundă de discuţii peste trei săptămâni.
Titlul de mai sus pe unii cititori s-ar putea să-i lovească la cap, pe alţii însă direct în inimă. În funcţie, desigur, de convingerile fiecăruia şi de gradul de înţelegere a realităţilor politice.Un conflict geopolitic SUA-Rusia e iminentPrecizez că genericul acestui articol nu-mi aparţine.
E o parafrază din Tomasz Sakiewicz, cunoscut scriitor, jurnalist şi militant politic polonez.
Miercuri, 23 mai 2012, el a publicat un fabulos articol în ziarul „Gazeta Polska” intitulat „Pe Rusia o aşteaptă o confruntare mortală cu SUA”.Comentariul său face furori. Dar nu pentru că ar dezvălui nişte adevăruri nemaipomenite. Dimpotrivă, el relatează lucruri arhicunoscute despre securitatea energetică a Europei şi dorinţa Rusiei de a-şi reface măreţia de altădată prin vânzările de gaze şi petrol.
Cu toate acestea, articolul lui Tomasz Sakiewicz se constituie într-o oglindă sui-generis în care se întrezăresc nişte evoluţii politice care ar putea să aibă repercusiuni inedite asupra situaţiei internaţionale.Autorul polonez reuşeşte să sensibilizeze atenţia opiniei publice datorită faptului că spune lucrurilor pe nume. Potrivit lui, în timpul cel mai apropiat un conflict geopolitic acerb între SUA şi Rusia este iminent, indiferent cine va câştiga alegerile prezidenţiale din Statele Unite.
Şi asta nu din cauza diferendului ideologic între cele două supraputeri, ca altădată, ci pentru că interesele lor economice sunt atât de diferite, încât încep să capete un caracter antagonist.Gazul american cucereşte UE în dauna RusieiEste vorba, scrie Sakiewici, de războiul energetic. Nu e vorba însă de o luptă pentru resursele energetice, ci pentru pieţele de desfacere a acestora.
De la un timp încoace, SUA dintr-un mare importator de gaze naturale, s-a transformat în exportatorul lor. Şi asta graţie surselor netradiţionale şi tehnologiilor ultramoderne. În consecinţă, gazul american poate fi cumpărat astăzi cu 70 de dolari pentru o mie de metri cubi, iar „Gazprom”-ul îl vinde europenilor în medie cu 500 de dolari. Astfel, SUA începe să cucerească pieţele energetice în dauna Rusiei.
Şi acesta-i doar începutul. Revoluţia în plină desfăşurare a gazelor de şist va fi urmată de revoluţia petrolului de şist.
De unde şi anticipaţia că în timpul apropiat va avea loc o scădere considerabilă a preţurilor la carburanţi. În urma acestui fapt, actualele venituri exorbitante ale Rusiei se vor înjumătăţi, ca ulterior să dispară cu desăvârşire. Ramura ei energetică, în cazul unor preţuri reduse, începe să genereze pagube.Economistul-şef de la „Sberbank”, Ksenia Iudaeva, a avertizat deunăzi guvernul de la Moscova că deja către 2016 „Gazprom”-ul va pierde o parte considerabilă a pieţei europene, taxele scăzând drastic.
Şi cum nu mai puţin de jumătate din bugetul Federaţiei Ruse este format din veniturile obţinute în urma vânzărilor de gaze şi ţiţei, economia ei extensivă va intra într-o suferinţă groaznică.În aceste împrejurări, Putin va încerca să-şi menţină ţara pe linia de plutire printr-o politică agresivă şi prin expansiunea în „străinătatea imediată”.
Kremlinul va miza pe vasalizarea republicilor ex-sovietice şi obstrucţionarea SUA pe toate meridianele globului. Antiamericanismul accentuat va trebui să sustragă atenţia populaţiei de la problemele interne.„Gazprom”-ul de pe piaţa televizuală a Republicii Moldova Astfel stând lucrurile, o confruntare politică între Moscova şi Washington, conchide Tomasz Sakiewicz, este inevitabilă.
Bătălii locale în acest război de acum se dau, de altfel, pe toată linia frontului. „Gazprom”-ul, bunăoară, pentru a contracara ofensiva energetică americană, se implică nemijlocit în ostilităţile geopolitice. Finanţează din umbră campaniile electorale ale unor politicieni coruptibili din Europa, cumpără ziare şi televiziuni etc. Şi Chişinăul pare să fie o ţintă importantă pentru ruşi.
Ingerinţa „Gazprom”-ului pe piaţa televizuală din Republica Moldova este deja un secret al lui Polichinelle.Că în aer miroase a praf de puşcă ne demonstrează ultimul summit NATO de la Chicago. Chiar dacă nu toate deciziile acestei reuniuni au fost date publicităţii, unele comentarii făcute de o serie de politicieni de primă mână lămuresc lucrurile. „Ne-am angajat, împreună cu partenerii noştri din întreaga lume să ne ocupăm de provocările cu care ne confruntăm cu toţii, în secolul XXI “, a comunicat Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen.
În acelaşi timp, Traian Băsescu a lăsat să se întrevadă că articolele 49 şi 52 ale Declaraţiei de la Chicago ar avea o relevanţă directă asupra „securităţii energetice şi cibernetice” a României. Chiar dacă liderul de la Bucureşti nu a dat şi alte amănunte, se ştie că este vorba de consolidarea securităţii energetice a ţării prin exploatarea gazelor de şist. Băsescu, de altfel, la Chicago, s-a întreţinut cu reprezentanţii Chevron.
E un gest simptomatic. Această companie americană, precum se ştie, e antrenată în explorările gazului de şist din România.Presa internaţională mai scrie că Bucureştiul este încurajat de americani, dar şi de alţi parteneri occidentali, să renunţe definitiv, datorită descoperirii unor noi rezerve de gaze naturale în Marea Neagră, la importurile de resurse energetice din Rusia.
Iar premierul Victor Ponta pune problema scăderii preţurilor la carburanţi. Proiectul românesc de securitate energetică prevede şi diminuarea sau chiar anularea dependenţei Republicii Moldova de gazul rusesc.
Oricum ai da, exemplul României este relevant, deoarece ilustrează doar un episod din marea confruntare geopolitică SUA-Rusia ce stă să se dezlănţuie. În aceste condiţii, cu cât mai repede îşi va recuceri America poziţiile cedate în Europa, consideră Tomasz Sakiewicz, cu atât mai bine pentru noi toţi. Subscriu în totalitate la această concluzie lucidă.
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova