CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi,romanii

O ISTORIE A ZILEI DE 4 IUNIE. VIDEO

 

 

 

 

4 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

105:  Împăratul Traian a părăsit Roma pentru a incepe al doilea război impotriva dacilor (105-106).

 

 

 

Imparatul Traian                            Regele dacilor-Decebal

 

 

 

1256: Este constituit la  Manastirea Lecceto, Ordinul monahal al Augustinilor, atunci când Papa Alexandru al IV -lea emite  bula papala Ecclesiae catholicae Licet .

 

 

 

 

 

 

1039: Henric al III-lea (n.1017 , d. 1056) , numit cel Negru sau cel Pios, devine imparat al Sfantului Imperiu Romano-German, succedandu-l pe imparatul Conrad al II-lea; ( (cca. 990 – 4 iunie 1039).

 

 

 

 

A fost rege al Germaniei din 1028, rege al  Burgundiei din 1038, rege al  Italiei  din 1039  și impărat al  Sfantului Imperiu Roman de natiune germana  din 1046 până la moartea sa

 

 

 1530: A murit Maximilian ( Massimiliano) Sforza, duce de Milano; ( n.1493).

A domnit intre anii 1512-1515 si după victoria francezilor din Bătălia de la Marignano, dupa ce  a fost luat prizonier, a renunțat la drepturile sale asupra ducatului Milano pentru suma de 30.000 de ducați și a continuat să trăiască în Franța.

 

 

 

1738: S-a nascut  Regele George al III-lea al Marii Britanii (d. 1820).

 

 

 

 

1783: Fratii  Joseph si Étienne Montgolfier, au facut prima demonstratie in public a zborului cu baloane cu aer cald. Au repetat experimentul cateva luni mai tarziu cu oameni la bord zburand vreo 9 kilometri in 25 de minute.

 

 

 

Image of Engraving of the First Launch of the Montgolfier Balloon

 

 

 

1798 : A încetat din viaţă celebrul aventurier Giovanni Giacomo Casanova de Seingalt; (n. 2 aprilie  1725 la Venetia).

 

 

 

1812:  S-a născut George Bariţiu, om politic, publicist şi istoric român, participant la Revoluţia română de la 1848 din Transilvania;(d. 2 mai 1893).

 

 

 

 

 

 

 

1876: La Bucureşti a fost creată “Societatea Naţională de Cruce Roşie a României”.

 

 

 

1890:  S-a născut filosoful şi publicistul Nae Ionescu. (“Roza vânturilor”, “Curs de metafizică”, “Curs de istoria logicii”); (m. 15 martie 1940).

 

 

 

 

1893:  S-a născut Armand Călinescu, om politic roman.. 

 

 

A fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc. Între martie 1939 – septembrie 1939 a ocupat funcţia de prim-ministru al României. (a fost asasinat la 21 septembrie 1939).

 

 

 

1918: A murit actriţa Aristizza Romanescu, una dintre marile personalităţi  ale  artei dramatice româneşti.

 

 

Aristizza Romanescu a jucat roluri memorabile  pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti şi a celui din Iaşi, în piese de Vasile Alecsandri,  I.L. Caragiale,  W. Shakespeare,  Molière. (n. decembrie 1854)

 

 

 

1919: Congresul american aproba cel de-al 19-lea amendament al Constitutiei SUA, care garanteaza dreptul la vot al femeilor.

 

 

 

1920 : A fost semnat Tratatul de la Trianon, Franţa, care a stabilit frontierele între statele succesoare ale Austro-Ungariei: Austria, Ungaria, Regatul Sîrbilor Croaţilor şi Slovenilor (stat redenumit ulterior Iugoslavia), Cehoslovacia, precum şi între România şi Ungaria, dupa Primul Razboi Mondial.

 

Palatul Marele Trianon de la Versailles, Franţa

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Franţa la Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România) pe de o parte şi de Ungaria de altă parte.

 

 

Conţinutul tratatului

Tratatul este divizat în patru părţi. Prima parte include Pactul Ligii Naţiunilor (parte comuna pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial).

Partea a doua (articolele 27-35) defineşte frontierele Ungariei cu statele vecine. În principiu, acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei. Frontiera româno-ungară este descrisă în sectiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere între România şi Ungaria).

În principiu, Tratatul consfinţea includerea teritoriului Croaţiei, Sloveniei şi Voivodinei în cadrul Regatului Sîrbilor, Croaţilor şi Slovenilor, a Slovaciei şi Ruteniei în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei şi părţii răsăritene a Banatului în cadrul României şi a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.

Partea a treia (articolele 36-78) intitulata “Clauze politice pentru Europa”, conţinea o serie de clauze privind, pe de o parte cadrul bilateral al relatiilor dintre Ungaria şi statele vecine, recunoaşterea unor clauze politice privind anumite state din Europa, dispoziţii referitoare la cetăţenie, protecţia minorităţilor naţionale.

Harta destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma semnării Tratatului de la Trianon, 1920

Partea a patra (articolele 79-101), intitulată “Interesele Ungariei în afara Europei” conţinea prevederi referitoare la renunţarea de către Ungaria la tratatele încheiate de către Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam (Thailanda de azi) şi China.

 

 

Aplicarea dispoziţiilor tratatului

Frontierele Ungariei cu statele vecine, astfel cum au fost descrise în tratat au fost delimitate în anii imediat următori. Singura excepţie a fost oraşul Sopron (în limba germana Odenburg) din Burgenland care, în urma unui plebiscit ţinut la data de 14 decembrie 1921, a decis să rămînă parte a Ungariei.

Dispoziţiile tratatului referitoare la minorităţile din Ungaria au fost aplicate parţial, astfel ca procesul de asimilare a acestora a continuat, Ungaria fiind în prezent unul din statele cele mai omogene etnic din Europa.

 

 

Impactul tratatului

 

 

Tratatul de la Trianon a consfinţit existenţa unui stat maghiar independent, trecerea către statele succesoare a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungară a Dublei Monarhii) şi a 63% din populatie, aceasta din urmă în majoritatea ei alcătuită din etnici ne-maghiari.

Tratatul nu a ocupat un rol la fel de important în conştiinţa populaţiei statelor succesoare; în principiu, pentru acestea Tratatul de la Trianon a consfinţit realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Transleithania (partea ungara a Dublei Monarhii) şi a consfinţit o realitate existenta pe teren (majoritatea teritoriilor fusesera deja ocupate de către forţele armate ale României, Cehoslovaciei, Statului Sîrbilor, Croaţilor şi Slovenilor).

 

 

 

Harta destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma semnării Tratatului de la Trianon, 1920

Harta destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma semnării Tratatului de la Trianon, 1920

 

 

 

 

 

1925:  A încetat din viaţă compozitorul roman Gheorghe Dima;(n. 28 septembrie 1847).

 

 

 

1927: Cade guvernul Averescu, inlocuit fiind cu cel condus de Stirbey.

 

 

 

1939: S-a nascut Alexandru Arşinel, actor român de teatru şi film.

 

 

 

1939: Vaporul St. Louis avand la bord  963 refugiati evrei din Europa , neprimind permisiunea de a acosta in Cuba si apoi  in Statele Unite, se  vede obligat sa se intoarca in Europa.

 

 

Vasul St.Louis ancorat in portul Havana

 Cea mai mare parte a pasagerilor sai si-au gasit sfarsitul in lagarele de concentrare naziste. Drama acelor evrei a fost redata in filmul “Calatoria blestemata” in anul 1976.
 

 

 

1941: S-a nascut  in localitatea Vinerea din jud.Alba,actorul  român de teatru şi film Valentin Uritescu.

 

 

 

 

 

 

1941: Trupele naziste executa 24 de profesori polonezi in Lwów (Al Doilea Razboi Mondial).

 

 

 

1942: Reinhard Heydrich,  adjunctul direct al sefului Gestapoului  nazist  Heinrich Himmler, este asasinat de un grup de patrioti cehi pe 27 mai si va muri in urma ranilor primite  pe 4 iunie 1942.

In urma mortii sale nazistii germani au declansat un val de represiuni in randul populatiei cehe , care s-au soldat cu mii  arestari  si executii. 

 

 

 

1942: Intre  4 si 7 iunie se desfasoara batalia aeronavala intre fortele  japoneze si cele americane  de la Midway, terminata prin infrangerea japonezilor.(Al Doilea Razboi Mondial).

 

 

 

 

1944: Eliberarea Romei de catre trupele aliate (Al Doilea Razboi Mondial).

 

 

 

1953:  Scriitorul american Ernest Hemingway câştigă premiul Pulitzer  pentru lucrarea sa  ’Bătrânul şi marea” .

 

 

 

 

1967: A decedat agronomul  român Gheorghe Ionescu-Siseşti; (n. 1885).

 

 

 

1970: Tonga îşi câştigă independenţa faţă de Marea Britanie.

 

 

 

1971: A murit György Lukács, filosof ungar, istoric literar şi estetician marxist (n. 1885).

 

 

1975: S-a nascut actrita americana Angelina Jolie.

 

 

 

 1989: Au avut loc tragicele evenimente din Piața Tienanmen; armata chineza a invadat piața și a reprimat sângeros mișcarea de la Beijing.

 

 

Foto: Mediafax

 Tinerii adunați în Piața Tienanmen („Poarta Păcii Cerești”) manifestaseră, începând cu ,22 aprilie 1989 pentru reforme democratice și pentru inițierea unui dialog cu guvernul comunist.

Conducerea comunista din China a justificat decizia prin necesitatea de a combate o rebeliune “contrarevoluţionară”.

https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=XJBnHMpHGRY

 

 

 

 

1989: In Polonia au loc alegeri castigate de sindicatul necomunist  ”Solidaritatea”, condus de Lech Walesa, singura miscare muncitoreasca independenta intalnita vreodata intr-un stat comunist din estul continentului european.

 

 

 Nu va trece mult, si la 19 august 1989, se va forma primul guvern necomunist .

 

 

 

 

 

1992: Sfintirea crucii de marmura si a monumentului ridicat in memoria maresalului Ion Antonescu, in apropiere de Jilava, pe locul unde a fost executat, la 1 iunie 1946;

 

 

 

1994: Prim ministrul  israelian Yitzhak Rabin şi liderul  Organizaţiei  pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, au  semna un acord cu privire la acordarea  autonomiei palestinienilor in  Fâşia Gaza şi Ierihon .

 

2001: Consiliul General al Organizaţiei Internaţionale a Patronilor, întrunit în cadrul reuniunii anuale, a decis în unanimitate primirea Confederaţiei Patronatelor din România (CPR) ca membru cu drepturi depline.

 

 

 

2002: A încetat din viaţă Ninetta Gusti, actriţă  romanca de teatru şi film (“Operaţiunea Monstrul”. (n. 27 noiembrie 1913).

 

 

               

 O mare actriţă romanca:  Ninetta Gusti

2005:  Consiliul Naţional al PPRM a decis alegerea lui Corneliu Vadim Tudor ca preşedinte al PRM, ratificând astfel decizia Biroului Permanent din 2 iunie privind revenirea acestuia la conducerea formaţiunii; totodată, Consiliul Naţional a hotărât anularea modificărilor din statutul PRM făcute la plenara Consiliului Naţional din 12 martie, hotărându-se astfel revenirea la titulatura Partidul România Mare şi la sigla PRM.

 

 

 

 

2007: Partidul Naţional Scoţian câştigă alegerile generale din Scoţia  şi devine  pentru prima data cel mai mare partid din Parlamentul Scoţian.

 

 

 

 

2007:  Tudor Petrov Popa, ultimul deţinut politic din grupul de patrioti romani  moldoveni al lui Ilie  Ilaşcu, a fost eliberat de regimul de la Tiraspol, după o detenţie de 15 ani.

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

Sfintii Zotic, Atal, Camasis si Filip de la Niculitel

Sfintii Mucenici Zotic, Atal, Camasis si Filip de la Niculitel (jud.Tulcea) fac parte din grupul de 36 de mucenici care au patimit pe pamantul tarii noastre, in vechiul Noviodunum, Isaccea de astazi, in perioada 319-324, cand domnea imparatul Liciniu.Potrivit altor cercetatori, Sfintii Mucenici Zotic, Atal, Camasis si Filip de la Niculitel au patimit fie in vremea imparatului Iulian Apostatul (361-363), fie in jurul anilor 370-372, pe vremea domniei regelui got Athanaric. 
Trupurile acestor mucenici au fost depuse intr-o cripta din Niculitel. Peste aceasta cripta s-a zidit in timp o biserica din piatra. Din cauza razboaielor, biserica a fost distrusa, iar cripta a fost acoperita de moloz.In vara anului 1971, cu ocazia unor surpari de teren datorate unor ploi abundente, s-a descoperit cripta martirilor. In interiorul criptei s-a gasit un sicriu cu osemintele a patru barbati. Deasupra sicriului, pe pereti, s-au descoperit doua inscriptii grecesti.

Prima a fost tradusa prin: “Martirii lui Hristos“, iar a doua “Martirii Zoticos, Atalos, Camasis, Filipos“.

Pe 17 ianuarie 1973, arhiepiscopul Dunarii de Jos, Antim Nica, a dat binecuvantare ca aceste moaste sa fie duse la Manastirea Cocos, spre a fi venerate de credinciosi. Ele au fost duse de arhiereul Gherasim Constanteanul pe atunci, actualmente Arhiepiscopul Ramnicului, si preotul consilier Dumitru Capaciurea din Macin.

Moastele celor patru sfinti mucenici sunt prezente si astazi in biserica manastirii Cocosu, din jud. Tulcea.

Tot astazi, facem pomenirea:
- Sfantului Mitrofan, primul patriarh al Constantinopolului;
- Sfintei Cuvioase Sofia;
- Sfantului Mucenic Ioan, egumenul Manastirii Monagria;
- Sfantului Cuvios Alonie;
- Sfintelor Maria si Marta, surorile lui Lazar.

Maine, facem pomenirea Sfantului Mucenic Dorotei, episcopul Tirului.

Bibliografie ( surse):

Crestin Ortodox.ro; E.maramures.ro; istoria md; lessignetts.com;wikipedia org.

VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

http://www.youtube.com/watch?v=neYuKWf4HK4

04/06/2013 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , | Un comentariu

O ISTORIE A ZILEI DE 3 IUNIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

 

3 iunie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

350:  Uzurpatorul  Nepotianus  intra in Roma in fruntea unui grup de gladiatori si se proclama imparat.

Nepotianus a fost fiul Eutropiei , sora vitregă a imparatului Constantin I,consul din anul 336  si  a fost ucis in lupta la 30 iunie 350, de  Marcellin, un general al  rivalului  sau Magnetius.

 

 713: Imparatul bizantin Philippikos Bardanes este detronat, dupa ce a fost orbit in urma rascoalei trupelor din Tracia.

 A fost un împărat bizantin de origine armeana, a domnit între anii 711-713 si era fiul lui Nicefor.

 Unul dintre cei mai de vază secretari ai săi, Artemius, a devenit împărat sub numl de Atanasiu al II-lea.  

 

 

 

1098: Oraşul Antiohia este pierdut de turci în urma asediului cruciaţilor în timpul Primei Cruciade.

 

 

 

 

Asediul Antiohiei, miniatură medievală

Asediul Antiohiei a avut loc  în perioada octombrie 1097 – iunie 1098. Cruciaţii  au asediat oraşul apărat de musulmani din 21 octombrie 1097 pînă pe 2 iunie 1098.

Antiohia fusese pierdută de Imperiul Bizantin în mîinile turcilor selgiucizi de puţină vreme, în 1085. Din 1088, guvernatorul musulman al Antiohiei era Yaghi-Siyan. Yaghi-Siyan in fata înaintarii  în Anatolia a armatelor cruciate în 1097  a cerut ajutor în statele vecine musulmane, dar fără succes.

Cruciaţii au sosit în faţa porţilor Antiohiei pe 20 octombrie 1097 conduşi de Godfrey de Bouillon, Bohemund de Taranto şi Raymond al IV-lea de Toulouse  .

Asediul trena şi, în decembrie, Godfrey s-a îmbolnăvit, iar proviziile, care fuseseră din belşug pînă în acel moment, au inceput să se sfîrşească odată cu venirea iernii. Datorită lipsei de provizii, în tabăra cruciaţilor a apărut foametea, care a omorît atît oamenii cît şi caii: unul din şapte oameni a pierit de foame şi au mai rămas în viaţă numai 700 de cai.

Odată cu sosirea primăverii au început a sosi aliaţii cruciaţilor. În martie, a ancorat în portul Sfîntul Simeon o flotă engleză condusă de Edgar Atheling, care aducea din Constantinopol materiale pentru construirea maşinilor de asediu.

Asediul a continuat, iar la sfîrşitul lunii mai 1098, în ajutorul  turcilor din Antiohia se indrepta  o armată musulmană din Mossul sub comanda lui Kerbogha. Devenise imperios necesar ca cetatea sa fie cucerita inaintea sosirii armatei musukmane din Mossul.

 

 

Cucerirea Antiohiei

Cucerirea Antiohiei

 

 

Bohemund  a mituit  un sodat armean numit Firouz,care păzea Turnul “celor Două Surori” ca să deschidă poarta cetăţii .

La 2 iunie  Firouz a deschis porţile turnului pe care îl apăra şi oraşul a fost invadat de creştini. Creştinii sirieni rămaşi în cetate au deschis la rîndul lor restul porţilor şi au participat alături de cruciaţi la masacrarea musulmanilor.

În timpul violenţelor, cruciaţii au ucis şi creştini localnici alături de musulmani, inclusiv pe fratele lui Firouz. Yaghi-Siyan a încercat să fugă, dar a fost prins de creştinii sirieni în afara zidurilor cetăţii, a fost decapitat, iar capul lui i-a fost oferit lui Bohemund.

La sfîrşitul zilei de 3 iunie, cruciaţii controlau cea mai mare parte a oraşului.

Patriarhul ortodox al Antiohiei a fost reinstalat în funcţie de legatul papal, Adhemar de Le Puy, care spera să păstreze bunele relaţii cu bizantinii.

 

 

 

 

 

1267: Prima mentiune documentara a orasului Medias.

 

 

 

Foto: Cetatea Medias

 

 

1326:   Se încheie tratatul privind delimitarea graniței dintre Novgorod si Norvegia , în zona denumită Finmark (partea de nord a Norvegiei)

 

 

 

1428: Are loc batalia de la Golubac, in Serbia. Oastea crestinilor din Tara Romanesca, condusa de Dan al II-lea, care a participat la lupta alaturi de Sigismund de Luxemburg,regele Ungariei  si  suzeranul sau, este infranta de turci  şi ca urmare Ţara Românească trebuie să le plătească acestora tribut .

 

 

 

 

1444: Tratat de alianta intre Iancu de Hunedoara si Stefan Toma,regele Bosniei, impotriva turcilor.

 

 

 

 

 

1657: A încetat din viaţă medicul englez William Harvey, fondatorul fiziologiei moderne, descoperitorul circulatiei sangelui in organism; (n. 1 aprilie 1578).

 

 

 

Harvey este primul care a examinat bataile inimii, constatand  existența  circulatia pulmonare si  si notând î a fluxulului  de sange. În încercarea sa de a descoperi cantitatea de sange pompat de inima, el si – a dat seama că trebuie să existe o cantitate constantă de sânge care curge prin artere și se întoarce prin vene  la  inima, în urma unui ciclu. El a prezentat  rezultatele cercetarilor sale  în 1628.

 

 

 

 

1839 : In China, Lin Zexu,  guvernatorul Cantonuluia numit de  împăratul Daoguang , a ordonat  distrugerea a  1200 t de opiu confiscate de la negustorii britanici, eveniment ce a dus la declanșarea Primului Război al Opiului intre Anglia si China care s-a incheiat  in 1842 prin Tratatul de la Nanking, prin care  Marea Britanie,  a obtinut   teritoriul Hong Kong.

 

 

 

 

1841: S-a născut muzicianul Eduard Caudella (Harţă Răzeşul, Beizadea Epaminonda, Petru Rareş); (d.15 aprilie  1924).

 

 

 

1849: Armata revolutionarului roman transilvanean  Avram Iancu, obtine o mare victorie impotriva celei maghiare langa Abrud.

 

 

 

 

 

1875: Moare  compozitorul francez Georges Bizet; (n. 1838).

 

 

 

 

 

 

 

1877: S-a nascut Raoul Dufy, (m. 23 martie 1953), pictor, gravor, ilustrator de carti, ceramist, createur de tapiserii si de mobilier, decorator de spatii  publice si  decorator de teatru francez.

 

 

 

1885: Ultima confruntare armata intre indieni si trupele guvernamentale in Canada. Politia  militara a  Teritoriului du Nord-Vest al Canadei, comandata  de  Samuel Benfield Steele, se ciocneste cu  indienii Cris, condusi de  Big Bear (Marele Urs), la Steele Narrows.

 

 

Seful indian Big Bear

 

Big Bear a fost capturat si condamnat la trei ani de inchisoare. A murit la putin timp dupa eliberarea sa din inchisoare.  

 

Samuel Benfield Steele

A fost ultima confruntare armata cu indienii in Canada.

 

 

 

 

1899: A murit  la Viena, Johann Strauss (fiul), compozitor de muzică de dans şi operetă, considerat “regele valsului”; (n. 25 octombrie 1825).

 

 

 

 

 

 

1899:  S-a născut fizicianul Georg von Békésy, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină şi Psihologie, pe anul 1961;  (m. 13 iunie 1972).

 

 

 

 

 

1904: S-a născut Athanase Joja, filosof şi logician roman; (m. noiembrie 1972).

 

 

 

1906: S-a născut Jean Livescu, istoric literar; (m. 2 septembrie 1996).

 

 

 

1906 : S-a născut Josephine Baker, vedetă de  music-hall in Franta; (m. 12 aprilie 1975).

 

Josephine Baker

1910: S-a infiintat Muzeul Simu din Bucuresti.

 

 

 

1910: S-a născut actriţa Paulette Goddard (Marion Levi), partenera lui Charles Chaplin în două dintre capodoperele acestuia: “Timpuri noi”, “Dictatorul”; (m. 23 aprilie 1990).

 

 

 

 

 

 

1918: Si-a ţinut lucrările primul Congres  al medicilor veterinari din Basarabia după Unirea cu România.

 

 

 

 

1922: Ion Vinea editeaza  la Bucuresti, revista avangardista Contemporanul, care promova sincronizarea literaturii nationale cu cea mondiala.Apare vreme de un deceniu.

 

 

 

 

 

 

 

 

1922: Moare scriitorul Duiliu Zamfirescu, autorul volumelor “Viata la tara”,”Tanase Scatiu”, “In razboi”. 
(n. 1858).

 

 

 

 

 

 

 

1924: Moare Franz Kafka, scriitor ceh de limba germana, (“Procesul”, “Castelul”) (n. 3 iulie 1883).

 

 

 

 

 

 

1925: S-a nascut  actorul american  Tony Curtis, (Bernard Schwartz);  (d. 2010).

 

 

 

 

 

 

1940: Trupele engleze sunt evacuate din Europa continentală în timpul bătăliei de la Dunkerque, care s-a terminat a doua zi, prin infrangerea trupelor anglo-franceze de catre germani.

 

 

 

1950:  S-a nascut cantareata britanica  de muzica rock Suzi Quatro.

 

 

 

 

 

1963: Moare Papa Ioan al XXIII-lea; (n. 1881).

 

 

 

1970: O echipa de oameni de stiinta de la Universitatea Wisconsin din SUA, sub conducerea biochimistului american de origine indiana Gobind Khorana (Premiul Nobel pentru medicina pe 1968), a reusit sa produca in laborator prima gena artificiala.

 

 

 

1977:  A încetat din viaţă medicul  roman Theodor Burghele, fondator al Spitalului Panduri. (n. 12 februarie 1905).

 

 

 

 

 

 

1977: A murit regizorul Roberto Rossellini, iniţiator al  neorealismului în filmul italian. (“Roma, oraş deschis”, “Ioana pe rug”, “Stromboli”); (n. 8 mai 1906).

 

 

 

 

1989: Guvernul comunist chinez trimite forte de securitate care deschid focul asupra protestatarilor   din Piata Tiananmen, omorand sute dintre ei.

 

 

1989: A încetat din viaţă, la Teheran, Ruhollah Khomeiny, întemeietorul şi conducătorul spiritual al Republicii Islamice Iran; (n. 17 mai 1900).

 

 

 

 

 

2001:  A încetat din viaţă actorul Anthony Quinn. (“Zorba Grecul”, “Lawrence al Arabiei”, “La strada”) (n. 21 aprilie 1915).A primit un premiu Oscar pentru cel mai bun rol masculin in filmul “Viva Zapata”.

 

 

 

 

 

 

 

2002:  In perioada 3-9 iunie, s-a desfășurat  la Cluj prima ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania, primul festival din România destinat exclusiv lung-metrajelor.

 

 

 

2004 : Biserica Anglicană şi-a dat binecuvântarea pentru căsătoria prinţului Charles cu Camilla Parker Bowles.

 

 

 

 

 

 

2006:  Muntenegru isi declara independența, punând capăt existenței uniunii Serbia și Muntenegru, ca urmare a rezultatului referendumului  din ziua de 21 mai in care majoritatea populatiei a votat pentru separarea de Serbia.

 

 

Map of Montenegro

 

Harta Muntenegrului 

 

 

 

2009: A murit actorul american David Carradine ; (n. 1936).

 

 

 

 

 

2009: In Parlamentul  R.Moldova a  esuat si a  doua tentativă de  desemnare  a președintelui tarii , ceea ce potrivit Constitutiei a condus la convocarea  alegerilor  generale  anticipate  pentru alegerea unui nou Parlament.

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

Sfintii Mucenici Luchilian, Ipatie, Paul, Dionisie si Claudie

 

 

 

Sfintii Mucenici Luchilian, Ipatie, Paul, Dionisie si Claudie

 

Sfantul Mucenic Luchilian a trait in secolul al III-lea, in vremea imparatului Aurelian. Luchilian a fost preot al slujirii idolesti pana la batranete, cand s-a convertit la crestinism.

Nevoind sa-si lepede credinta in Hristos, a fost batut cu salbaticie, incat era tot numai o rana. Aruncat in temnita in acest chip, a intalnit patru tineri: Ipatie, Pavel, Dionisie si Claudie, inchisi din acelasi motiv – nelepadarea de Hristos.

Aici i-a intarit pe tineri catre nevointa muceniceasca, ca sa nu se infricoseze de chinurile si moartea pe care urmau sa le primeasca. Astfel, impreuna se rugau lui Dumnezeu ziua si noaptea, si unul pe altul se intareau in Hristos.

Au fost aruncati in foc, dar au iesit nevatamati. In urma acestei minuni, tinerilor li s-au taiat capetele, iar Luchilian a fost rastignit, batandu-i-se piroane peste tot trupul. Trupurile lor au fost ingropate de o fecioara, Paula, care a fost pedepsita pentru aceasta fapta cu taierea capului.

Tot in aceasta zi, facem pomenirea:

- Sfantului Cuvios Atanasie, facatorul de minuni;
– Sfintei Cuvioase Ieria;
– Sfintei Mucenite Paula;
– Sfantului Cuvios Papos;
– Sfintei Clotilda.

 

 

Bibliografie (surse):

enciclopedia canadei; emaramures.ro; Istoria md.; lessignets.com; mediafax.ro; wikipedia.ro

 

VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE -TODAY IN HISTORY

http://www.youtube.com/watch?v=QT65RxHyECM

03/06/2013 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , | Un comentariu

Politica de deznaţionalizare a românilor din Basarabia – ţarism şi bolşevism -

Istoricii români au studiat politica promovată de ţarism în Basarabia în perioada 1812-1917. Ei au constatat că a fost o politică de deznaţionalizare a românilor basarabeni, având drept scop declarat „identificarea provinciilor cucerite cu statul cuceritor”.(„Am ferma convingere că pentru a cârmui în linişte provinciile cucerite, trebuie să le identificăm cu statul cuceritor, căci altfel ele vor slăbi puterea [adică puterea Imperiului Rus – A.P.].

Aici nu mai avem nevoie de argumente. Marii cuceritori – Friedrich, Ecaterina, Napoleon – procedau la fel”. F. Vighel, viceguvernator al Basarabiei, 1824-1826.

În anul 1912, cu prilejul împlinirii unui secol de asuprire străină, în lucrarea O sută de ani de robie, Petre Cazacu se întreba: „Ce s-a făcut în această sută de ani în Basarabia de către bunul nostru vecin, care de sute de ani strigă că a fost, este şi va fi «eliberatorul popoarelor balcanice»”?Răspunsul l-a formulat chiar cel care-şi pusese întrebarea, într-un singur cuvânt: „Rusificare”. Căile de deznaţionlizare a popoarelor alogene alese de ţarism au fost:

1) Impunerea limbii ruse ca limbă de lucru a administraţiei şi de comunicare între locuitori; din 1813 începe rusificarea administraţiei; documentele se întocmeau deja în două limbi – română şi rusă ; în 1828 ţarul a emis un decret prin care creează aceleaşi organe administrative ca şi în guberniile ruseşti, documentele administraţiei fiind completate doar în limba rusă.

2) Impunerea limbii ruse în instituţiile de învăţământ: sub stăpânirea Rusiei în Basarabia nu a existat nici o instituţie de învăţământ cu predarea în limba română.

3) Un alt instrument eficace de deznaţionalizare a românilor basarabeni a fost serviciul militar în cadrul armatei ruse.

4) Limba rusă se impune şi în biserici, reacţie clară contra acestei politici devenind mişcarea inochentistă.

5) Administraţia ţaristă a fost preocupată de crearea unei pături sociale pe care să se sprijine în promovarea politicii nu numai în Basarabia, ci şi în Balcani, intenţionând să creeze un model economic în provincia românească cucerită, atractiv pentru alte popoare din zona respectivă.

Ţarismul a promovat politica de colonizare a Basarabiei cu reprezentanţi ai altor popoare.

În 1824 Consiliul de Miniştri al Imperiului Rus a adoptat decizia Despre trimiterea în regiunea Basarabiei a 20.000 de ţărani ai statului din guberniile interne.În conformitate cu această hotărâre, au fost strămutaţi ţărani din guberniile Oriol, Kursk, Reazan, Tula, Tambov în judeţul Cetatea Albă, unde aceştia au întemeiat satele Borisovka, Vasilevka, Vedenskoie etc.

Dacă la sfârşitul secolului al XVIII-lea în teritoriul ce se va numi Basarabia locuiau circa 2.000 de etnici ruşi, ceea ce constituia mai puţin de 1% din numărul total al populaţiei, în 1856 erau deja 20.000 de etnici ruşi (2,1% din populaţia Basarabiei, fără cei din judeţele de sud ale provinciei), iar conform datelor statistice rezultate în urma recensământului populaţiei din 1897, ruşii din Basarabia alcătuiau deja 123.000 sau 6,4% din numărul total al populaţiei (Aici şi în continuare ne-am referit la datele publicate de istoricul şi etnograful Valentin Zelenciuk, precum şi la alte publicaţii statistice din Republica Moldova ).

Pe teritoriul Basarabiei au locuit ucraineni înainte de alipirea ţinutului la Rusia.În 1812, armata de cazaci zaporojeni de la gurile Dunării a fost dizolvată şi o parte dintre cazaci s-a aşezat cu traiul în judeţul Cetatea Albă, întemeind satele Volontirovka, Starokazacie şi altele.Ucrainenii s-au stabilit nu numai la sudul, ci şi la nordul şi în centrul Basarabiei. Astfel, în 1860 au fost înregistrate sate cu populaţie prioritară ucraineană: Maramonovka, Moşana, Konstantinovka din actualul raion Donduşeni; satul Stolniceni, raionul Briceni etc. În 1897, în Basarabia locuiau 330.600 ucraineni (17% din totalul populaţiei).

Basarabia a cunoscut câteva „valuri” de strămutări din regiunile aflate la sud de Dunăre, din Imperiul Otoman. Este vorba de bulgari şi găgăuzi. Emigrarea lor masivă în Basarabia a început în anii 1810-1812, iar în 1829 bulgarii şi găgăuzii au primit de la autorităţile ţariste statutul de colonişti.

O familie de colonişti primea 60 deseatine de pământ, era scutită de impozite timp de trei sau şapte ani, avea şi alte înlesniri.

Populaţia bulgară, împreună cu cea găgăuză, a sporit permanent: în 1821 erau 20.000 de bulgari şi găgăuzi; în 1829 – 30.000; în 1837 – 57.000; în 1841 – 64.500, iar în 1861 – 87.829.Printr-un decret din 1813 al ţarului Alexandru I, etnicii germani au obţinut dreptul de a se stabili în sudul Basarabiei cu drepturi de colonişti.

Datorită mărinimoaselor înlesniri acordate de ţarism acestor colonişti, numărul lor a sporit necontenit: de la 35.501, în 1861, la 59.988, în 1897, şi la 79.000, în 1919.

În afară de reprezentanţii popoarelor menţionate, în Basarabia au mai locuit până la 1812 ori s-au stabilit mai târziu cu drepturi de colonişti sau fără aceste drepturi – armeni, greci, evrei, rromi, albanezi, francezi din Elveţia etc. Astfel, datorită eforturilor ţarismului, Basarabia devine „plurietnică”.

O preocupare permanentă a oficialităţilor imperiale ruse a fost tăinuirea metodică a cifrei reale referitoare la numărul populaţiei băştinaşe. Statistica oficială rusească a ascuns întotdeauna adevărul: conform datelor pe care le furniza aceasta, moldovenii (românii) ar fi alcătuit 48% din numărul populaţiei.

Acest subiect a fost studiat amănunţit de Petre Cazacu, care a demonstrat că moldovenii din Basarabia formau de fapt 70% din numărul total al populaţiei. (Petre Cazacu a evidenţiat factorii care – în opinia lui – s-au opus rusificării: familia şi, în special, femeia; încercările de rusificare prin colonizări n-au reuşit: coloniştii ori şi-au păstrat naţionalitatea, ca nemţii, ori s-au românizat, ca bulgarii; legătura săteanului cu pământul: dacă reprezentanţii altor pături sociale – boierimea, negustorimea, bogătaşii, o parte din cler s-au rusificat complet, ţăranul, legat de pământ, a rămas moldovean; firea blândă şi supusă a moldovenilor, care evitau conflictele cu stăpânitorii: plăteau birurile şi îşi căutau de treburi).

Aşadar, ţarismul a promovat limba rusă în administraţie, în instituţii de învăţământ şi de cult, în armată şi societate în ansamblu; a colonizat sudul Basarabiei cu populaţie alogenă.În acelaşi timp, a stimulat plecarea basarabenilor din centrul şi nordul provinciei în regiunile de sud şi de est ale Imperiului Ţarist (Caucazul de Nord, Extremul Orient etc.), a ascuns starea reală a lucrurilor, căutând să demonstreze că la sfârşitul secolului al XIX-lea Imperiul Ţarist era omogen din punctul de vedere al limbii vorbite.

În privinţa deznaţionalizării românilor basarabeni, promovate de regimul comunist de ocupaţie, stabilit în Basarabia în iunie 1940, putem afirma că în linii mari metodele de deznaţionalizare au rămas aceleaşi ca în timpul ţarismului.

 

 

1. Comandanţii militari ai Armatei Roşii, veniţi pe tancuri în Basarabia, administraţia civilă de stat şi de partid comunist etc. vorbeau limba rusă, impunând-o societăţii.

2. În şcoli s-a impus grafia rusă şi limba rusă ca obiect obligatoriu de predare.

3. Ca şi administraţia ţaristă, cea sovietică a practicat colonizarea cu alogeni, având drept scop schimbarea componenţei etnice a populaţiei basarabene. Astfel, după acapararea voievodatelor de est ale Poloniei în septembrie 1939, sovieticii au adus din regiunea Lemberg (Lvov) familii de polonezi şi ucraineni şi i-au aşezat cu traiul în localităţile din Basarabia, părăsite de etnicii germani în anul 1940.

Polonezii au fost aduşi complet săraci, lipsiţi de vite, căruţe, inventar agricol etc. Mutându-i în Basarabia, bolşevicii i-au forţat pe polonezi să se organizeze în colhozuri.

Ultimii au refuzat categoric, fapt pentru care erau mereu ameninţaţi cu deportarea în Siberia (Mai detaliat: Anatol Petrencu, Basarabia în Al Doilea Război Mondial. 1940-1944, Chişinău, Editura Liceum, 1997, p.170-172;  la pagina 344 este inclusă harta arătând localităţile unde au fost stabiliţi polonezii şi ucrainenii în Basarabia, în anul 1940).Dar politica de deznaţionalizare promovată de sovietici a cunoscut deosebiri importante faţă de politica ţarismului în Basarabia anilor 1812-1917.

În cercurile conducătoare ale U.R.S.S. au existat două proiecte privind statutul Basarabiei. În articolul de fond al ziarului Pravda, organul de presă central al Partidului Comunist (bolşevic) din U.R.S.S., s-a menţionat: „Teritoriul Republicii Unionale Sovietice Socialiste Moldoveneşti va fi de peste 50.000 km pătraţi, iar populaţia – de peste 3.700.000 locuitori. Astfel, viitoarea R.S.S.M. se va prezenta ca un stat cu un teritoriu mai întins decât cel al Belgiei, Olandei, Elveţiei” (Pravda, 1940, 11 iulie). Ideile exprimate de Pravda se încadrau în formula „reunirea R.A.S.S.M. cu Basarabia”.

A existat însă şi un proiect ucrainean de formare a viitoarei republici unionale. Conducătorii de la Kiev insistau în faţa Moscovei să li se cedeze judeţul Ismail şi „ofereau” viitoarei R.S.S.M. doar şase dintre cele 14 raioane ale R.A.S.S.M. Conform variantei ucrainene, populaţia noii republici moldoveneşti urma să alcătuiască circa 2.272.000 de locuitori, moldovenii constituind 66,0%, ucrainenii – 6,9%, ruşii – 9,2%, restul minoritarilor, în total – 17,7%.

Proiectul ucrainean exprima formula „reunirea populaţiei moldoveneşti din raioanele R.A.S.S. Moldoveneşti cu populaţia majoritar compactă a Basarabiei”, ceea ce submina unitatea teritorială a românilor trecuţi cu forţa sub autoritatea Kremlinului.

Deci, în perioada sovietică apare şi se impune factorul ucrainean, care sub regim ţarist n-a existat, ucrainenii fiind şi ei în „temniţa popoarelor”, alături de alte etnii neruse (avem în vedere aspectul naţional al problemei).

Depăşind disensiunile cu Kremlinul, Kievul a reuşit să-şi impună punctul de vedere: în R.S.S.M. n-au fost incluse judeţele româneşti Hotin, Cetatea Albă şi Ismail, cu o populaţie de 959.115 locuitori, inclusiv 272.314 (28,4%) români, ucrainenii numărând 244.017 locuitori şi alcătuind doar 25,4% din numărul total al populaţiei.

Pentru a-şi atinge scopurile de acaparare, conducerea bolşevică a Ucrainei a comis falsuri grosolane.De exemplu, vorbind despre judeţul Ismail, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al Ucrainei, M. Greciuha, afirma că cele 33,3% din populaţie sunt alcătuite din bulgari şi găgăuzi, care, „fiind triburi slave”, au mai mult în comun cu ucrainenii decât cu moldovenii în drepturi şi în modul de viaţă.

Sunt oare găgăuzii de origine slavă?

În realitate, bulgarii şi găgăuzii din judeţul Ismail alcătuiau 18% din totalul populaţiei.Ca şi la sud, la nord hotarul a fost trasat în mod arbitrar, fără a se ţine cont de componenţa naţională a populaţiei de pe acele teritorii, iar opt raioane din fosta R.A.S.S.M., populate majoritar cu români, erau trecute fără nici o justificare în componenţa Ucrainei, urmând a fi ucrainizate sau rusificate.

Al doilea aspect al problemei se referă la „calitatea” populaţiei româneşti din anul 1940. Este vorba de cei 22 de ani de viaţă naţional-statală românească, timp în care basarabenii şi-au cultivat conştiinţa naţională datorită învăţământului, presei, vieţii spirituale în ansamblu.

 

 

La raptul Basarabiei în iunie 1940:

 

a) o parte importantă a administraţiei militare şi civile româneşti, intelectuali, reprezentanţi ai altor pături sociale (peste 100.000) au fost nevoiţi să se refugieze din Basarabia la vest de Prut;

 

b) bolşevicii au impus o interpretare proprie a etniei băştinaşilor, declarându-i „moldoveni”, adică o entitate deosebită de români, limba vorbită de aceştia fiind „moldovenească”, şi ea diferită de limba română;

c) elementul conştient românesc şi activ politic (preoţi, profesori, medici, jurişti, oameni de ştiinţă, administratori, studenţi, liceeni, lideri, dar şi membri de rând ai partidelor politice etc.), care rămăseseră sub ocupaţia sovietică în iunie 1940 au fost parte exterminaţi fizic, parte trimişi forţat în Siberia (la 31 mai 1941, într-o „rugăminte” trimisă lui I. Stalin, S.A. Goglidze, împuternicitul Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) din U.R.S.S. şi al Consiliului Comisarilor Poporului al U.R.S.S., cerea strămutarea din Basarabia în regiunile îndepărtate ale U.R.S.S. a 5.000 de familii de basarabeni, după cum urmează: „activişti ai partidelor politice burgheze româneşti – 980 de persoane; moşieri – 137 persoane, poliţişti şi jandarmi – 440 persoane, ofiţeri ai armatelor albe – 285 persoane; ofiţeri ai armatei ţariste, cu activitate antisovietică – 83 persoane; ofiţeri ai armatei române, care s-au ocupat de activitatea antisovietică – 64 persoane; mari comercianţi – 1 948 persoane; posesori ai unor mari imobile – 411 persoane; primari – 652 persoane.”(Anatol Petrencu. op. cit, p. 75);

 

d) sovieticii au supus represiunilor chiar şi pe membrii partidului comunist român (organizaţia regională), aflaţi în ilegalitate, cei care simpatizau U.R.S.S.

 

Spre deosebire de ţarism, bolşevicii recunoşteau dreptul naţiilor la constituirea statelor, la autodeterminare, până la despărţirea de U.R.S.S. Acest drept însă, era demagogic: practic, nimeni n-a beneficiat de el.

Propagandiştii bolşevici aduceau un exemplu: după căsătorie, soţii au dreptul la divorţ, asta nu înseamnă însă că ei sunt obligaţi să divorţeze.

Deşi bolşevicii recunoşteau dreptul popoarelor neruse la o viaţă naţională, aceasta trebuia să se desfăşoare în limitele ideologiei şi practicii comuniste; dreptul nominalizat servea pentru atragerea simpatiilor popoarelor asuprite din Asia, Africa şi alte regiuni.

Politica bolşevică de deznaţionalizare a avut drept scop slăbirea statului naţional român: ţarul recunoştea România modernă ca stat naţional, independent şi suveran.Bolşevicii, din contra, considerau statul român ca fiind unul „multinaţional”, „burghez”, „imperialist”, care asupreşte alte popoare. Politica statului sovietic şi a Internaţionalei comuniste era lovirea directă a naţiunii române.

Spre deosebire de ţarism, bolşevicii au folosit din plin noile mijloace de informare în masă, mult mai perfecţionate decât în secolul al XIX-lea (radioul, cinematograful etc.).

 

Câteva concluzii:

- Deşi mecanismele de deznaţionalizare a populaţiei băştinaşe în perioada ţaristă şi cea bolşevică au fost diferite, scopul urmărit a fost acelaşi: ştergerea identităţii naţionale a românilor basarabeni;

 

- Unele practici de deznaţionalizare întrebuinţate de bolşevicii sovietici sunt utilizate de liderii partidului comuniştilor din Republica Moldova (limbă „moldovenească”, popor „moldovenesc” etc.).

 

- Pentru a se salva de actualele politici de deznaţionalizare şi a supravieţui deznaţionalizării, populaţia băştinaşă a Republicii Moldova nu are altă cale decât aceea de a se integra în spiritualitatea românească.

- Interesul naţional românesc este de a susţine şi de a consolida caracterul românesc al populaţiei autohtone a Basarabiei (inclusiv a celei din Republica Moldova).

 

Revista Art-Emis

 

 

Petrencu Anatol

 

 

Prof. Anatol Petrencu (n. 22 mai 1954 la Causeni in R.Moldova), este un  politician și om de știință din R.Moldova.

În anii 1990-1992  a fost decan al Facultății de Istorie a Universității de Stat din Moldova, iar între 1998-2006  a fost președinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova.

Între 2006 și 2010 a fost președintele partidului Miscarea Actiunea Europeana . Din octombrie 2010 este directorul Institutului de Istorie Sociala “Pro Memoria” si vicepresedinte al Partidului Liberal.

02/06/2013 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Scrie un comentariu

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 349 other followers