R.Moldova: A intrat în vigoare modifcarea legii actelor de stare civila, in baza careia “naţionalitatea/apartenenţa etnică”, pot fi consemnate oficial pe baza unei declaratii pe propria raspundere
La 29 mai 2012 in R.Moldova a intrat în vigoare modifcarea Legii actelor de stare civilă în conformitate cu care fiecare cetăţean care se autoidentifică român poate să ceară modificarea respectivă la rubrica “naţionalitate/apartenenţă etnică”, ce apare în actele de naştere , redactând o declaraţie pe propria răspundere.
Modificările la Lege au fost introduse după ce R. Moldova a pierdut la Curtea Europeană pentru drepturile Omilui cazul MIHAI CIUBOTARU versus Moldova, reclamantul obligând prin judecată autorităţile să-l treacă „român” în loc de „moldovean” în certificatul de naştere, statul nostru fiind obligat să-şi modifice legislaţia în domeniu.
Alexandru Smochină a fost judecat, la 16 aprilie 1949 de Consfătuirea Specială a URSS şi condamnat la 25 de ani de gulag pe motiv că se considera român, demonstrând în cadrul Institutului de cercetări ştiinţifice din Tiraspol, că atât moldovenii, cât şi transnistrenii sunt români; de asemenea a fost condamnat pentru faptul că a ţinut « lecţii antisovietice » şi a publicat mai multe articole şi studii prin care dovedea caracterul imperialist al ruşilor etc.
NU UITA CĂ EŞTI ROMÂN !
Departamentul pentru drepturile omului al Societăţii Scriitorilor Români din Basarabia prin revista Basarbia literara
Niciun comentariu până acum.
Lasă un răspuns
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
