CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi,romanii

INTEROGATORII ALE MARESALULUI ION ANTONESCU IN INCHISOAREA N.K.V.D.LUBIANKA DE LA MOSCOVA


Foto: Maresalul roman Ion Antonescu, primul din stanga, in uniforma

 

 

Istoricul Gheorghe Buzatu, preocupat de perioada guvernarii Antonescu, care a intreprins o calatorie de documentare la Arhivele de Stat din Moscova (1992):

 

Am cerut arhivistilor fondurile care-l privesc pe Maresalul Ion Antonescu si, in mai putin de o saptamana, am fost invitat la arhiva speciala (arhiva KGB, n.n.) si acolo am descoperit cea mai insemnata parte dintre documentele capturate de sovietici la Bucuresti in 1945, 1946 si anii urmatori, dupa unele evaluari, in jur de 300.000 de dosare. Din arhiva fostului cabinet militar al lui Antonescu au fost niste volume nerestituite de sovietici romanilor intre 1956 si 1958, cand ne-au fost predate unele documente.

In ceea ce-l priveste pe Antonescu, acolo sunt doar doua sau trei interogatorii, unul care priveste atitudinea lui fata de problema Basarabiei si Bucovinei, care nu sunt provincii romanesti, si al doilea priveste petrolul, colaborarea cu Germania.

Interogatoriile s-au luat de catre ofiteri rusi, care nu cunosteau bine limba romana si stenograma celor doua interogatorii este intocmita intr-o limba romaneasca jenanta. Cele trei note din arhivele de la Moscova sunt nesemnificative.

Despre restul documentelor putem imbratisa cea mai buna teorie, ca sovieticii stiu precis de ele si pot scoate oricand setul acesta de documente, interogatoriile la Moscova.”

 

 

 

Foto:  Maresalul in drum spre plutonul de executie.

 

 

Biografia celui ce a fost conducatorul statului român în anii 1940-1944, maresalul Ion Antonescu, este înca, cu toate eforturile istoriografiei românesti din ultimii sapte ani, departe de a fi complet cunoscuta.

Cea mai importanta pata alba o constituie, prin putinatatea surselor de informare, perioada celor 20 de luni în care maresalul a fost în prizonierat sovietic.

Primul document oficial referitor la ancheta la care a fost supus Antonescu la Moscova a fost publicat 23523y2420x , de catre domnul prof. univ. dr. Ioan Scurtu în numarul 8/1997 al revistei Magazin istoric.

Va propunem acum noi marturii referitoare la detentia maresalului provenind din aceeasi sursa. Astfel, ceea ce reprezenta o necunoscuta în biografia maresalului începe sa capete relief.

Dupa ce a fost arestat la 23 august 1944, maresalul Ion Antonescu, împreuna cu o parte a colaboratorilor sai (Mihai Antonescu, col. Mircea Elefterescu, generalii Constantin Piky Vasiliu si Constantin Pantazi) a fost preluat, dupa cum se stie, de o garda înarmata apartinând partidului comunist si detinut într o casa conspirativa a P.C.R.

De aici, la 31 august 1944, ei au fost preluati, prin forta si intimidare, de catre comandamentul trupelor sovietice de ocupatie si transportati în mod abuziv si cu totala ignorare a suveranitatii României, pe teritoriul U.R.S.S. (documentul respectiv – raportul generalilor sovietici R. Malinovski si I. Susaikov, adresate de la Bucuresti catre Stalin – a fost prima oara publicat în România în revista Magazin istoric nr. 8/1990, fiind semnalat si tradus de doamna Florentina Dolghin).

Perioada de detentie pe care au petrecut o maresalul si colaboratorii sai pe teritoriul U.R.S.S. poate fi împartita în doua etape. Prima (septembrie 1944 – 10 mai 1945) este caracterizata de respectarea de catre sovietici a tuturor prevederilor Conventiei de la Haga.

Prizonierii au fost cazati într-o vila de stat în împrejurimile Moscovei, beneficiind de un regim de viata decent, chiar luxos (vezi Ion Pantazi, Am trecut prin iad, editia a II a).

 Cu toate acestea, dupa cum îi marturisea maresalul avocatului sau Titus Stoika, aparator în procesul “Marii Tradari Nationale”, asupra celor retinuti au fost exercitate puternice presiuni psihologice pentru intimidarea si obtinerea unor declaratii conforme cu interesele politice externe sovietice, în special în ceea ce privea problema Basarabiei si Bucovinei de Nord si raptul acestora de catre sovietici din vara anului 1940.

De altfel, în acest context, la 8 noiembrie 1944, Ion Antonescu a avut o încercare nereusita de sinucidere ce a determinat desemnarea de catre sovietici a unor ofiteri cu rol de garda de corp pe lânga toti membrii lotului Antonescu.

La 10 mai 1945, odata cu încheierea razboiului, detinutii au fost mutati în închisoarea Liubianka din Moscova, binecunoscutul sediu al securitatii sovietice, unde regimul de detentie s a schimbat radical.

Fiecare dintre ei a fost închis într o celula cu alti 100-150 detinuti, fara a mai avea vreo posibilitate de comunicare cu ceilalti.

In aceste conditii de extrema presiune au fost luate si interogatoriile ce va sunt prezentate în cele ce urmeaza, de catre ofiteri sovietici prin translatori ale caror cunostinte de limba româna erau, asa cum se poate vedea din documente, cel putin aproximative.

Documentele prezentate în continuare provin din arhivele moscovite. Ele sunt reproduse cu constructiile gramaticale originale, cu exceptia procesului verbal de interogatoriu din 4 aprilie 1946, care a fost tradus în cadrul Arhivelor Nationale din Bucuresti de catre doamna Margareta Stan dupa varianta în limba rusa.

Incredintam de asemenea Magazinului istoric procesele verbale încheiate la revenirea maresalului Antonescu din detentia sovietica. Cel ce a preluat lotul Antonescu nu este altul decât viitorul general de securitate Al. Nicolschi.

Alte documente despre momentul revenirii în tara au fost comunicate în Magazin istoric de dr. Tatiana Pokivailova (nr. 8/1995).

Cu cât cercetatorii nostri vor dispune de mai multe piese pâna acum inaccesibile din noianul de documente aflate în afara tarii, cu atât mai ampla si profunda va fi cunoasterea de catre publicul românesc a scenei si culiselor istoriei noastre contemporane.

Proces verbal al interogatoriului maresalului Antonescu Ion din 4 aprilie 1946

Intrebare: Pe ce baza s au constituit relatiile economice dintre Germania si România în perioada razboiului împotriva Uniunii Sovietice?

Raspuns: In perioada razboiului Germaniei si României împotriva Uniunii Sovietice, petrolul extras în România era transportat în principal în Germania si partial în Italia, Turcia si Bulgaria.
In total în România în aceasta perioada se extrageau anual 4 400 000 tone de petrol, din care se trimiteau în Germania 3 000 000 tone.

Intreaga industrie petroliera a României se afla în mâinile societatilor petroliere engleze, americane, olandeze, belgiene si franceze.
In acest fel s-a întâmplat ca producatorii englezi, americani de petrol îi asigurau Germaniei petrolul.

Trebuie sa spun ca România, netânând seama de insistenta nemtilor de a confisca proprietatea societatilor petroliere engleze si americane, a lasat aceasta proprietate neatinsa, pastrându-i pe vechii directori generali numiti înca înainte de razboi si a renuntat la dreptul sau de a-i numi pe proprii sai comisari pentru controlul activitatii firmelor.

Livrarile de petrol românesc în Germania s au efectuat în conformitate cu conventia economica înca înainte de venirea mea la putere.

In noiembrie 1940, la prima mea întâlnire cu Hitler, între noi a fost încheiata o noua conventie economica, conform careia nemtii livrau României avioane marca “Messechimtt 109″, tancuri, tractoare, artilerie antiaeriana si antitanc, automate si alt armament, primind din România ñ petrol, benzina si pâine.

In afara de aceasta, în primavara anului 1941 la întâlnirea de la Viena cu Goering am convenit verbal cu el ca România sa se straduiasca sa mareasca livrarile de petrol si în locul acestuia va primi de la nemti echipament petrolier.

Aceasta conventie purta un caracter general si ulterior a fost dezvoltata si concretizata prin tratative între minsitrul român al industriei petroliere Dimitriuc si reprezentanta nemtilor în România, Fischer si Neubacher. Nu stiu daca în aceasta conventie au fost întocmite ceva documente.

In decursul anilor 1942 1944, nemtii au adus în România prajini de sapa si burlane de tubaj si alt echipament petrolier, utilizat la lucrarile de exploatare în industria petroliera, de asemenea, au livrat echipament pentru conductele (magistralele) Ploiesti Bucuresti, Transilvania Bucuresti.

Echipamentul petrolier german a fost distribuit între firmele petroliere aflate în România, conform unui plan special, care a fost elaborat de catre Ministerul industriei petroliere al României cu participarea reprezentantilor acestor firme si a reprezentat o parte din conventiile economice anuale germano române.

Totodata în anul 1943 nemtii au adus la Galati echipamentul unei uzine de prelucrare a petrolului, care la început a fost dusa în Caucazul de Nord, iar apoi odata cu retragerea a fost evacuata în România.
In afara de aceasta, în schimbul petrolului, nemtii livrau în România minereu de fier, extras de ei la Krivoi Rog.

In acelasi timp, Hitler personal, Ribbentrop si ambasadorul german în România, Killinger, în cursul întâlnirilor cu reprezentantii guvernului român au subliniat de multe ori ca livrarile de petrol catre Germania sunt platite prin eforturile trupelor germane pe frontul sovieto-german.

Astfel în ianuarie 1942, Hitler, primindu-ma la Cartierul sau general din Prusia Orientala si având în vedere spusele românilor cu privire la faptul ca nu primesc o compensatie suficienta pentru petrolul lor, mi-a facut o observatie si mi-a recomandat în problema petrolului sa tin seama de faptul ca Germania plateste petrolul românesc prin soldatii sai care lupta pentru interesele României.

Procesul verbal a fost scris conform spuselor mele, a fost citit de mine
ss. Antonescu

 

A interogat: Ofiterul de contrainformatii
lt colonel Sokolov
Translator militar
lt. Znamerovschi

 

Adaugat la sfârsit: Originalul procesului verbal al interogatoriului a fost trimis la Ministerul Afacerilor Externe al URSS.

 

PROCES VERBAL Arestatul Antonescu Ion. De la 7 ianuarie 1946.

 

Intrebare: Precizati când a fost facuta întelegerea între Germania si România despre navalirea militara asupra URSS?

 

Raspuns: Cum am aratat la cercetarea de la 26 iunie 1945 [Magazin istoric, nr. 8/1977] navalirea comuna a Germaniei si României în contra Uniunii Sovietice a fost hotarâta în mai 1941 în timpul întâlnirii personale cu Hitler.

Atunci împreuna cu Hitler am hotarât, la cererea lui Hitler, sa atac împreuna cu Germania Uniunea Sovietica.

 

Intrebare: Cine a fost de fata la întelegerea d-voastra cu Hitler?

 

Raspuns: Intelegerea cu Hitler a fost încheiata de mine de fata fiind ministrul de externe a Germaniei Ribbentrop si interpretul personal a lui Hitler Smidt [Schmidt].

 

Intrebare: Ungaria a luat parte la încheierea acordului cu Germania dupa navalirea asupra Uniunii Sovietice?

 

Raspuns: Da, a luat parte. In convorbirea cu Hitler când s-a luat hotarârea de navalirea militara a Germaniei si României asupra URSS de noi (de min si Hitler) l am întrebat daca este hotarâta participarea Ungariei în razboi.

Hitler mi-a raspuns ca Ungaria a convenit sa participe în alianta cu Germania la razboiul în contra Uniunii Sovietice.

Când germanii s-au înteles cu ungurii în aceasta privinta Hitler nu mi-a spus.

 

Intrebare: Cu guvernul ungar d-voastra ati avut legaturi directe în timpul pregatirii de razboi în contra URSS?

 

Raspuns: Nu. Relatiile dintre România si Ungaria în timpul acela au fost rele si din aceasta cauza nu au fost între noi nici un fel de tratative.

 

Intrebare: Pâna la întâlnirea cu Hitler d-voastra evident ati avut stiri despre pregatirile Germaniei de a ataca URSS?

 

Raspuns: Stiri despre pregatirile militare a Germaniei pentru atacarea URSS pâna la întâlnirea cu Hitler nu am avut.

 

Intrebare: D-voastra v-ati întâlnit cu Hitler pâna la mai 1941?

 

Raspuns: Da, m-am întâlnit.

 

Intrebare: In timpul acestor întâlniri Hitler nu v-a informat pe d-voastra despre pregatirile germane de razboi în contra URSS?

 

Raspuns: In noiemvrie 1940 am avut întâlnire cu Hitler la Berlin si în prezenta lui Ribbentrop si a interpretului Smidt [Schmidt] am confirmat tratatul încheiat mai înainte relativ la adeziunea României la “Pactul tripartid” si am dat voie sa vina în România misiunea militara germana pentru instruirea armatei române.

Acest act facut din parte se poate considera ca începutul întelegerii mele cu germanii în dezlegarea razboiului contra Uniunii Sovietice.

La a doua întâlnire cu Hitler la Munchen, în ianuarie 1941, Hitler mi a comunicat direct ca Germania si U.R.S.S. nu se pot întelege relativ la România, fiindca Uniunea Sovietica pretinde la gurile Dunarii si alte puncte strategice în Balcani, cereri cu care Germania nu este de acord, aparând interesele României. Se poate ca cu aceasta afirmare Hitler pregatea românii de razboi contra U.R.S.S.

Ancheta este întrerupta.

 

Procesul verbal este scris din cuvintele mele drept, citit de mine.
ss. Ml. I. Antonescu

A interogat : seful biroului de instructie al Directiunii Generale “Smers”
locotenent colonelul ss Socolov
A tradus: Imputernicitul operator al Directiunii Generale “Smers”
capitanul ss Calinin

 

Proces verbal
Facut astazi 9 aprilie 1946, la Bucuresti

 

Noi, Reprezentantul Comandamentului Armatei Rosii, locotenent col. Rodin, pe de alta parte Seful Corpului Detectivilor Inspectorul Alexandru Nicolschi, primul am predat si secundul am primit, pe detinutii: Antonescu Ion, Antonescu Mihai, Pantazi Constantin, Vasiliu Pichi, de asemeni am primit si obiectele personale consemnate în procesele verbale anexate.

Drept pentru care am încheiat prezentul proces verbal spre cele legale în patru exemplare, din care unul s-a predat domnului colonel Rodin, reprezentantul Comandamentului Armatei Rosii.

 

Proces verbal

 

Facut astazi 9 aprilie anul 1946.

 

Noi, Curelea Aureliu, Sef de Politie în Directiunea Generala a Politiei, Corpul Detectivilor.

 

Având în vedere delegatiunea verbala data de Dl. Inspector Sef al Corpului Detectivilor, de pe lânga Directiunea Generala a Politiei de a inventa [sic!](3) obiectele de îmbracaminte proprietatea Ex Maresalului Ion Antonescu, de care este însotit.

 

In vederea acestora, procedând la inventarierea lor, am gasit urmatoarele obiecte de îmbracaminte mentionate mai jos:

 

Un costum uniforma militara de culoare kakie cu epoleti de Maresal, una haina si o vesta de culoare bleu marina cu fire albe, una pereche pantaloni bleu marini, una haina cu pantaloni culoare caramizie cu captuseala rosie, una haina de culoare portocalie, una pereche pantaloni gris, un halat de culoare caramizie captusit un sfert cu materie rosie, una cravata de culoare kaki tip militar, doua perechi ciorapi rupti, patru gulere tari scrobite cu dungi si un guler moale cu vargi rosii, una pereche cizme rosii cu sirete (bilgh), una pereche papuci de casa, o pereche pantofi antilopa caramizii, o pereche pantofi negri cu sanuri, patru titluri de împrumut de înzestrare a tarii 4, 1/2% fiecare în valoare de 20 000 si cu cupoanele taiate pâna la cuponul nr. 19 platibil la 1 iunie 1944, doua titluri de împrumut de înzestrare a tarii: fiecare în valoare de 10 000 si taiate, cupoanele pâna la nr. 19 platibil la 1 iunie 1944, cinci titluri împrumutul Reîntregirei din 1941, în valoare fiecare de 20 000 lei, fiecare de cîte 20 000 dintre care doua având lipsa patru cupoane, doua titluri împrumutul Reîntregirei din anul 1941 în valoare fiecare de câte 50 000, un titlu de împrumut de Reîntregire din 1941, în valoare de lei 100 000, având patru cupoane lipsa, un titlu împrumut de Reîntregire în valoare de 10 000 lei, având patru cupoane lipsa, un ceas de aur bratara marca “Movedo” cu curea de piele, având geamul spart, în stare de nefunctionare, una pereche butoane manchete cu câte una piatra diamant, un buton de camase pentru spate galben.

Una cruciulita neagra cu doua iconite mici cu Maria Magdalena cu lantisor subtire mic de aur, toate aflate într un geamantan de piele galben.

 

De asemenea se mai gasesc urmatoarele obiecte, în al doilea geamantan de piele de culoare galbena:

 

Un palton negru, un chipiu de Maresal, opt piese pentru trusa toaleta, noua batiste, sapte perechi ciorapi barbatesti rupti si cârpiti, patru cravate, una pereche manusi galbene de piele, patru gulere, trei gulere, un servet de fata mic, un cordon pentru pijama, un saculet mic, cinci camasi, una pereche pinteni, un borcanel cu alifie, patru pijamale complecte de matase, cinci perechi chiloti de matase, una pereche chiloti de bae, una camase pentru piele de matase, una vesta de piele de caprioara, un poulover fara mâneci cârpit, trei perechi ismene flanela, una camasa flanela, una pereche ciorapi lâna cârpti, una flanela pentru piele alba, o perinita cu o iconita catolica, doua medalioane iconita cu maoste de ale lui Sf. Nicolae, una iconita din carton, una perie de dinti.

 

1. Credem ca în arhivele foste sovietice s a pastrat si versiunea româneasca a acestui interogatoriu; altfel, cum ar fi putu “citi” maresalul Antonescu un text în limba rusa?

 

2. Interogatoriul luat lui Ion Antonescu cu o zi înainte la 6 ianuarie 1946 a fost publicat în documentele procesului de la Nurenberg si prezentat de domnul profesor universitar dr. Titu Georgescu în Magazin istoric, nr. 9/1970.

 

3. Probabil a vrut sa scrie “inventaria” (n.n) .

 

Maresalul Antonescu într o vizita pe front, în luna aprilie 1942.

 

 

 

Foto: In timpul  procesului

 

 

http://www.youtube.com/watch?v=9w8uUVSq1nM&feature=player_embedded

 

 

Articol –  “MARESALUL ION ANTONESCU: ALTE INTEROGATORII”

ALINA TUDOR
SERBAN PAVELESCU

 

Sursa: scritube.com

 

 

In fata plutonului de executie a strigat: “TRAIASCA ROMANIA ! “

 

 

In drum spre executie

 

 

Executia

 

sursa foto : Ion Antonescu -erou -roman-martir/ Facebook.

 

Ion, eroul fără de mormânt

 

 

 

 

Bocet pentru Ion cel fară de mormânt

 de  ADRIAN PĂUNESCU

 

 

 

Ioane, Ioane, Ioane, Ioane
Ai murit ca milioane
Ioane trupul ți l-au frânt
Ioane, fără de mormânt.

Ioane, ai murit soldat
Unde te-or fi ingropat
Ca-ți ramase țara oarbă
Sa întrebe-un fir de iarbă.

Unde-i Ion, copilul meu
Care m-a iubit mereu
Care nu s-a dus cu dușii
Care s-a batut cu rușii?

Cine să-mi raspundă, cine
Țarii tale nu-i fu bine
C-au venit oștiri străine
Precum, noaptea nopții vine.

Ne-au scos morții din morminte
Ne-au distrus biserici sfinte
Si apoi ne-au dat pe noi
Cu un secol înapoi.

Și in tine Ioane dragă
Au pus potera sa tragă
Tu te-ai stins netemător
Si privind in ochii lor.

Nu ni-i fapta cât ni-i zisa,
Dar istoria, proscrisa,
Iarași adevar promis-a
De la Nistru pân’ la Tisa…

Uite vremea cum mai trece,
Vine ceasul doisprezece,
Nu putem continua
Fără de Măria Ta,

Nu dorim decât atât:
Sa aflăm numaidecât
Unde ți-i mormântul, Ioane,
Într-atatea milioane,

Vrem sa-ți punem flori pe el
Si umbruță de drapel…
Sa dormi, Ioane, liniștit,
Neamul tău nu a murit!

Nu ni-i fapta cât ni-i zisa,
Dar istoria, proscrisa,
Iarăși adevăr promis-a
De la Nistru pân’ la Tïsa…

 

 

http://youtu.be/1kHyhchE6b4

 
About these ads

28/10/2011 - Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

6 comentarii »

  1. Un adevarat Erou si Patriot..

    Comentariu prin Lukas | 13/04/2012 | Răspunde

  2. Ce interesant ! Petrolul nici atunci nu a fost gestionat de Stat..,.concerne strâine americane şi engleze ! şi că nici atunci relaţiile cu vecinii noştri Unguri nu au fost bune ! Deci : care-i problema …? Ha, ha, ha, Şi după 6o de ani suntem tot acolo unde am fost ? ….. Iar vizavii de mareşal… Adrian Păunescu ….spune bineeeeeee ! In rest circ, circ,circ- trădări şi iar trădări frate cu nesimţirea …ne caracterizează nu-i aşa ? doar vorbeşte istoria ! Iar noi… pasul pe loc, pe loc , pe loc. A şi încă ceva foarte interesant ….. mareşalul avea în bagaje ciorapi cârpiţi ! deci…te pomeneşti că totuşi e o diferenţă ….ăsta nu a ştiut să fure …. Ha, ha, ha,

    Comentariu prin Aurelia Stepan | 16/04/2012 | Răspunde

  3. nici nu au fost in strare sa-i ucida din prima ..de trei ori s-au chinuit..niste labagii

    Comentariu prin ion | 07/03/2013 | Răspunde

  4. o clona ANTONESCU ne trebuie ca de dus cu ea la BUCURESTI santem destui….

    Comentariu prin Liviu Petru Branici | 07/03/2013 | Răspunde

  5. DUMNEZEU SA-L IERTE!UN PATRIOT SI ROMAN ADEVARAT!

    Comentariu prin florin negoita | 11/05/2013 | Răspunde

  6. Mare ostas,mare patriot.Pe cei ca EL ii uitam si ii facem eroi pe
    raspopitul tokes sau pe spionul pacepa Ne meritam soarta.Romani treziti-va

    Comentariu prin Virgil Dinu | 22/08/2014 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 350 other followers

%d bloggers like this: