Biserica Ortodoxă Rusă se pregăteşte pentru o reformă a limbii sale liturgice, si un proiect de document privind rolul slavonei în viaţa bisericeasca moderna a circulat în eparhii fiind totodata disponibil pentru discuţii pe internet.
Biserica rusă prezintă un proiect de reformă a limbii liturgice
“Slavona este un mijloc foarte important pentru a menţine unitatea şi tradiţiile în interiorul Bisericii, dar, pe de altă parte , textele liturgice în slavonă pot fi simplificate,” a declarat un oficial important al Bisericii Ortodoxe Ruse, , Arhimandritul Kirill.
“Se propune ca mai multe cuvinte complicate din slavona sa fie înlocuite cu unele mai simple din aceeaşi limbă, a spus el.
“Tendinţa generală este aceea de a face in asa fel incat mesajul Bisericii in societatea moderna sa fie mai transparent şi mai uşor de înţeles. Acesta este sensul procesului de adaptare a limbii slavone,” a spus Kirill, care este un director adjunct al Comitetului pentru Educaţie al Bisericii.
Modificăriile au in vedere spre exemplu cuvantul ”zhivot,” care se traduce in slavona prin “viaţă”, dar înseamnă “stomac” în rusă modernă, si de aceea va fi înlocuit cu cuvantul rusesc “Zhizn”. De asemenea vor fi inlocuite si unele cuvinte greceşti cu echivalentele lor din limba rusa .
Limba slavona vorbita in timpul serviciului religios este provenita din slavona veche din timpul Sfinţilor .Chiril şi Metodiu în secolul al 9-lea.Pronunţia limbii şi ortografia au fost adaptate, iar unele cuvinte au fost înlocuite cu altele noi.
Biserica Ortodoxă Rusă este cea mai mare dintre bisericile ortodoxe din Est, la randul sau Ortodoxia fiind cea mai mare biserică creştină, după Biserica Romano-Catolică.
Sursa: RIA Novosti
Un comentariu »
Lasă un răspuns
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
[...] sursa: RIA Novosti via cersipamantromanesc.wordpress.com [...]
Pingback prin Trei ştiri despre noi traduceri ale Sfintei Scripturi sau ale Sfintei Liturghii « Cidade de Deus | 23/06/2011 |