PRESEDINTELE BULGAR IA APARAREA DIPLOMATILOR CARE AU SERVIT SECURITATEA COMUNISTA
Preşedintele bulgar Parvanov a luat miercuri apărarea tdiplomaţilor cu trecut in poliţia secreta comunista,in timpul unei discutii publice . Fotografie de BGNES
Diplomaţii care au servit in aşa-numitul aparat de securitate al fostului regim comunist, au lucrat pentru democraţie în ultimii 20 de ani, a spus presedintele Parvanov.
Parvanov a comentat ştirea că aproximativ jumătate din diplomatii bulgari de după 1989, au lucrat pentru ” Securitatea Statului ” in serviciile de informaţii şi in poliţia secretă comunista din Bulgaria .
Marţi,a devenit public faptul ca 192 de angajaţi Ministerul bulgar de externe au avut legături cu fostele organe comuniste de securitate .
Dintre cei 192, 33 sunt diplomaţi care în prezent lucrează în străinătate,iar printre acestia sunt ambasadori,consuli şi directori adjuncţi ai misiunilor diplomatice din Marea Britanie, Germania, Italia, ONU (New York şi Geneva), Portugalia, Spania,Olanda ,Turcia, Rusia, China, Suedia, România, Norvegia, Japonia, Qatar, Kuweit, Siria, Egipt, Bosnia, Grecia, Vatican, Slovacia, Albania, Georgia, Armenia şi Venezuela .
Presedintele bulgar Georgi Parvanov , carea fost el insusi descoperit în anul 2006 ca a colaborat cu Securitatea Statului sub numele de ” Gotse “,a declarat ca :
“Aceşti diplomaţi sunt oameni care în ultimii 20 de ani a lucrat pentru democraţie, pentru aderarea Bulgariei la NATO şi UE “. Preşedintele a mai spus ca se opune ideii ” lustraţiei ” (adica limitarii participarii foştilor comunişti şi în special a informatorilor poliţiei secrete , la serviciul public).
“Majoritatea covârşitoare a acestor oameni au făcut bine locurile lor de muncă iar această abordare care conduce la lichidarea structurilor statalităţii inclusiv ale celor din diplomaţie, trebuie să înceteze “, a declarat Parvanov.
Fortele anti-comuniste şi elemente de dreapta au cerut scoaterea pur şi simplu din serviciul public a tutror persoanelor care au servit structurile comuniste , în timp ce cei din tabara opusa au susţinut ca acele persoane si-au servit tara .
Bulgaria rămas cu mult în urma altor state post-comuniste – cum ar fi naţiunile Central- Europene- in inlaturarea sechelelor ramase din trecutul său comunist.
<!–
<! var timeout = 500; var closetimer = 0; var myText = $('div#textsize'); myText.html( myText.html().replace(/(week)/ig, '$1‘) ); $(‘a.intextad1′).bind(‘mouseover’, function (e) { intextad_canceltimer(); intextad_close(); $(‘div#intextad1′) .css({top:(e.pageY+5),left:(e.pageX-5)}) .show(200); } ); $(‘a.intextad1′).bind(‘mouseout’, intextad_timer); function intextad_close() { $(‘div#intextad1′).hide(200); } function intextad_timer() { closetimer = window.setTimeout(intextad_close, timeout); } function intextad_canceltimer() { if(closetimer) { window.clearTimeout(closetimer); closetimer = null; } } document.onclick = intextad_close; // –>Sursa:Novinite com.
Niciun comentariu până acum.
Lasă un răspuns
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
