FOTOGALERIE:ACESTEA SUNT FEMEILE DIN VISELE TALE?
Aceste femei sunt exact opusul fragilitatii . Ele au putere şi fermitate şi nu simt nevoia de fi protejate. Este mult mai probabil ca unele dintre ele sa prefere in loc de flori,o bere…
De asemenea , în cazul în care mergi laturi de ele vei simti ca atrag atenţia tuturor .
Este fara indoiala inevitabil ca ele se se confrunte cu multe critici si sa fie privite ironic .
Într-un fel , cred că sunt foarte îndrăzneţe şi le admir pentru asta, dar cu toata bunvaointa de pe lume,încă nu pot să le găsesc atractive sau sexy .
In opinia mea, aceste fete nu sunt atractive , nici fermecatoare ,sunt ceva pe la jumătatea drumului între un bărbat şi o femeie…
Ce crezi despre culturistele de sex feminin ?Le gasiti atractive sau respingătoare ?
STEFAN CEL MARE SI SFANT A PURTAT FARA INDOIALA BARBA.
Ştefan cel Mare: a purtat barbă, totuşi!Acum 550 de ani populaţia Moldovei era foarte credincioasă. Preoţii aveau o influenţă foarte mare asupra mirenilor.
Cu toţii, bineînţeles, purtau bărbi. Asta, inclusiv pentru că al VI-lea Sobor ecumenic de la Constantinopol (anii 680-681) a decretat excomunicarea (înstrăinarea de biserică) persoanelor care îşi tăiau barba.
În aceste condiţii, domnitorul (din Moldova, în cazul nostru) care îşi rădea barba intra în contradicţie cu feţele bisericeşti.
Ştefan cel Mare a fost un domnitor cu credinţă în Dumnezeu, un domnitor care a ctitorit multe locaşuri sfinte şi a fost în relaţii foarte bune cu slujitorii de cult care considerau că tăierea bărbii este un păcat…
Ştefan cel Mare a fost un domnitor cu credinţă în Dumnezeu, un domnitor care a ctitorit multe locaşuri sfinte şi a fost în relaţii foarte bune cu slujitorii de cult care considerau că tăierea bărbii este un păcat…
Reiese, deci, că Ştefan cel Mare, în cea mai mare parte a vieţii sale, a purtat barba .
Publicat în 20 august 2010 de dr.in istorie Veaceslav Stavila,Chisinau
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 