CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi,romanii

Gândul zilei

 

 

 

 

 

 

Când esti mort,nu stii ca esti mort. E greu doar pentru ceilalti. La fel e si când esti prost.

 

 

- Philippe Geluck -

 

 

 

 

 

 

Portrait de Philippe Geluck

 

 

 

Philippe Geluck este un artist belgian, nascut la Bruxelles la 7 mai 1954. Este cunoscut mai ales ca autor de benzi desenate, dar si ca participant la emisiuni televizate. A fost animatorul unor emisiuni umoristice de succes la Radioteleviziunea belgiana.

A primit in 2003 prestigioasa distinctie franceza Chevalier des Arts ey Lettres, iar in  2009 a primit titlul de Comandor al ordinului Coroanei in Belgia. 

02/09/2014 Posted by | DIVERSE | Scrie un comentariu

Dregătoriile in Țara Românească și Moldova acum 500 de ani

 

 
 

 

boier

 

 

 

 

 Cine erau functionarii publici de acum 500 de ani?

 

În evul mediu românesc demnitățile publice purtau numele de dregătorii. Aceste funcții au venit în principal pe filieră bizantină și într-o mai mică măsură de la slavii sud-dunăreni.

Dregătoriile nu au apărut deodată, ci pe măsură ce Curtea domnească își perfecționa organizarea, paralel cu întărirea autorității domnești.

Cu puține execepții, toate au apărut în arcul extra-carpatic în aproximativ același timp, de obicei în Țara Românească și apoi în Moldova. Majoritatea dregătoriilor si-au început existența în primul veac de la întemeierea statelor, adică până pe la 1450.

 

Dregătorilor le lipsea o specializare în domeniul în care activau. Fiecare funcționar medieval putea îndeplini, din porunca domnului, și alte însărcinări, în afara celei pe care o avea deja. Puteau primi sarcini precum – solii peste hotare, comandă de oaste, strângeri de dări, hotărnicii (fixarea limtelor propietății), judecata unor pricini între locuitori (individual sau în grupuri formate și din alți dregători).

De remarcat este că fiecare dregător putea servi drept ispravnic adică executor al unei porunci domnești, indiferent de natura ei. El primea o delegație de la domn și Sfatul domnesc în care i se precizau limitele competenței. Dregătorii nu aveau leafă lunară, fiiind răsplătiți cu danii și scutiri de către domn, cu daruri sau ocazionale pungi cu galbeni. După natura funcției, dregătoriile erau de două feluri.

 

 

 

image270

 

 

 

DREGĂTORII PUBLICE

 

 

Banul - era la sfârșitul veacului al XV-lea conducătorul administrației în Oltenia și cel mai important dregător. Pronunța pedepse capitale însă numai în Oltenia. Începutul acestei dregătorii îl găsim în vremea lui Mircea cel Bătrân când în Sfatul domnesc exista un ban de Severin. Dregătoria se mută apoi intermediar la Strehaia și ajunge la Craiova. Banul de Craiova devine pe vremea boierilor Craiovești, Mare Ban, având în subordine alți bani sau bănișori de pe teritoriul oltean. Originea dregătoriei se pare că este avară, fiind preluată de slavi, apoi de maghiari de unde au adoptat-o și românii.

Vornicul - la origine era conducătorul Curții domnești, devenind apoi șeful justiției. În Moldova, în veacul al XVI-lea existau 2 mari vornici, unul pentru Țara de Sus și altul pentru Țara de Jos. Motivul dublei existențe este probabil din vremea luptelor dinastice dintre urmașii lui Alexandru cel Bun. Acești vornici nominal erau egali, dar se constată o întâietate a vornicului din Țara de Jos.

Logofătul - era șeful cancelariei domnești. Redacta hotărârile luate de domn și Sfatul său punând pecetea domnească peste aceste acte denumite hrisoave sau porunci domnești. În Moldova îndeplinea și atribuții judecătorești și răspundea de hotărnicia moșiilor. Din veacul al XVI-lea vor fi menționați și logofeți de rangul doi și trei, cel din urmă aplicând sigiliul cel mic pe scrisorile particulare ale domnului. În subordinea logofătului se afla și un corp de pisari, dieci, grămătici sau uricari în Moldova. Între ei se aflau cei care redactau în limbi străine precum poloneză, latină, maghiară, turcă.

Vistierul - avea grijă de finanțele țării, ținând evidența veniturilor strânse din teritoriu, de la vămi, contabiliza cheltuielile dar știa și lista contribuabililor și a celor scutiți de dări.

Spătarul - era în Țara Românească conducătorul călărimii. El purta spada domnului în timpul ceremoniilor, acesta fiind simbolul puterii sale militare. Între 1475 și 1593 avem atestați în Țara Românească doi spătari. În Moldova, acest dregător capătă o importanță deosebită în timpul lui Ștefan cel Mare, mai exact în vremea luptelor cu turcii, ungurii sau polonezii.

Pârcălabul - avea în numele domnului anumite puteri administrative și judecătorești pe raza unui teritoriu. Ei aveau un rol mai important în Moldova dat fiind și numărul mai mare de cetăți. În Țara Românească unele dintre fortificațiile principale (Giurgiu, Turnu) erau ocupate de turci. Pe vremea lui Ștefan cel Mare erau numiți chiar doi părcălabi pe o singură cetate, totul pentru a crește capacitatea militară a punctelor fortificare( Hotin, Suceava, Neamț etc.)

Armașul - apare în timpul lui Vlad Țepeș și Ștefan și ducea la îndeplinire pedepsele (chiar capitale) date de domn.

Portarul - se ocupa în Țara Românească de hotărnicii și primirea solilor (funcție deținută în Moldova de ușar). Acest tip de dregătorie a apărut mai întâi în Moldova. La 1479 avem atestat un Mare portar de Suceava în persoana lui Șendrea, cumnatul lui Ștefan.

Hatmanul - era o dregătorie în Moldova și avea atibuții militare, preluând o parte din sarcinile portarului de Suceava.

 

 

dregatori

 

 

 

DREGĂTORII DE CURTE

 

 

A doua categorie de dregători erau cei care aveau diverse atribuții la Curtea domnească. Ei îndeplineau servicii personale domnului.

Postelnicul - era cel mai important fiind cel mai apropiat de persoana voievodului. Avea grijă de camera domnitorului, putea intra nechemat chiar dacă acesta era neîmbrăcat. Cronicarul Macarie îl numește “paznicul iatacului domnesc”. Cu vremea a primit și sarcina de a-i introduce la domn pe cei veniți în audiență, mai ales pe solii statelor străine, fiind asimilat unui minstru de Externe.

Medelnicerul - turna apă domnului pentru a-și spăla mâinile la masă, punea sarea în mâncare. Marele medelnicer era ajutat și de medelniceri de rangul doi și trei care păstrau vesela, puneau masa sau desfășurau alte activități legate de cina domnului. Originea cuvântului este medelniță – un lighean de apă în care se spălau mâinile.

Paharnicul - aproviziona cu vin pivnițele domnești. În Moldova avea numele de ceașnic.

Stolnicul - se ocupa de masa voievodului și de servirea acesteia la ospețele domnești, de aprovizionarea cu alimente, inclusiv pește. Subalternii marelui stolnic erau solnicii sau stolniceii, care strângeau dijma din pește de la bălțile Dunării.

Clucerul - avea grijă de cămările, depozitele și magaziile domnești. În Moldova era și un jitnicer, care era responsabil de magaziile cu grâne. Subordonatul clucerului era clucerul al doilea.

Pitarul - pregătea pâinea pentru domn, slujitori sau corpurile de oaste cu tain (rație) zilnică de pâine.

Slugerul - era însărcinat cu aprovizionarea și distribuirea rațiilor de carne.

Comisul - avea grijă de grajdurile, caii domnului ocupându-se și cu aprovizionarea cu fân. Cu timpul, Marele comis a fost dublat de un comis al doilea și apoi de un comis al treilea.

În veacul al XVI-lea vor apărea dregătorii noi.

Șertarul avea în grija sa corturile armatei în timp de război.

Aga - apare mai întâi în Țara Românească(1567) și apoi în Moldova (1592). Numele era turcesc fiind comandantul pedestrașilor și subalternul marelui spătar în Moldova și al hatmanului în Moldova.

Aceste dregătorii s-au menținut până târziu, la începutul secolului al XIX-lea, când sub influență occidentală corpul funcționăresc evoluează înspre cel pe care îl avem și astăzi.

 

 Surse : Istorie pe scurt si  frontpress.ro

02/09/2014 Posted by | DIVERSE | Scrie un comentariu

O ISTORIE A ZILEI DE 2 SEPTEMBRIE. VIDEO

 

 

 

 

 

 

2 septembrie, istoricul zilei

 

 

 

 

 

 

 

31i.Hr.:  S-a desfasurat Bătălia de la Actium între Gaius Iulius Caesar Octavian  (nepotul lui Caesar) și un general al lui Caesar, Marcus Antonius, care aspirau sa preia puterea la Roma dupa moartea lui  Iulius Caesar.

Bătălia a avut loc în apropierea insulei Levkas, la Actium, în vestul Greciei, marcand sfârșitul republicii romane și  actul de naștere al Imperiului Roman.

 

Octavian Augustus

 

Această luptă a fost considerată printre cele mai mari bătălii navale ale antichității  si s-a încheiat cu victoria zdrobitoare a lui Octavian Augustus , care a ajuns să controleze întreaga putere la Roma.

 

 

 

 

421: A murit imparatul roman Flavius Constantius , cunoscut și sub denumirea Constantius al  III-lea. A  stat pe tronul Imperiului Roman de Apus timp de șapte luni în anul 421.

 

 

 

 

 1192 : Se incheie Tratatul de la Jaffa, o  Convenție  de Pace între sultanul musulman Saladin  și conducatorul cruciat Richard Inima de Leu, care pune capat celei de-a treia Cruciade.

 

 

 

 

 

1442 : Lupta de pe Ialomita se incheie  cu victoria lui Iancu de Hunedoara  asupra turcilor, marcand inceputul campaniilor ofensive ale lui Iancu de Hunedoara.

 

 

 

 Iancu, în fruntea a circa 25.000 de oşteni, atacă pe râul Ialomiţa o oaste otomana numarand cca.80000 de soldati şi obţine o strălucită victorie.

După alungarea otomanilor, Basarab al II-lea ocupă tronul, fiind considerat de regele Ungariei, Vladislav I (1440 – 1444), ca „adevăratul moştenitor” al acestei ţări. Iancu îşi începe astfel rolul de protector al celor două state româneşti, de la sud şi est de Carpaţi,consolidând astfel încadrarea Ţării Româneşti în frontul antiotoman.

 

 

1666:  Un incendiu a devastat  timp de 5 zile 13.000 de case inclusiv Catedrala Sfântul Paul , dezastru cunoscut în istoria Angliei drept “Marele Incendiu” (Great Fire). In memoria victimelor a fost ridicată o statuie care se afla în centrul Londrei.

 

 

 

1752 : In Marea Britanie si în coloniile sale, a fost înlocuit calendarul iulian cu calendarul gregorian, diferența de 11 zile dintre cele două calendare fiind rectificată astfel că urmatoarea zi, 3 septembrie  a fost datată 14 septembrie.

 

 

 

1778:  S-a nascut  Louis Bonaparte, rege al Olandei, conte de Saint-Leu, fratele imparatului francez Napoleon Bonaparte.

 

 

 

Louis Bonaparte

Louis Bonaparte  (1778–1846)

 

 

Fiul său mai mic a fost a devenit ,in 1852 în urma unei lovituri de stat , împărat al  francezilor  sub numele de Napoléon al III-lea. A decedat la data de 25 iulie 1846.

 

 

 

1792:  Revolutia franceza.  Au loc “Masacrele din septembrie”; 1300 de deținuți din închisori sunt omorâți fără judecată de către mulțimea dezlănțuită.

 

 

 

 

1829: Este semnat Tratatul de pace ruso-turc de la Adrianopol.

 

 

 

Arcul de Triumf de  la St.Petersburg (1836-1838), care comemorează victoria Imperiului Rus în Războiul Ruso-Turc din 1828-1829
Contele Pavel Dmitrievici Kiseliov (Pavel Kiseleff), portret de Franz Krüger, 1851

 

La finele Războiului Ruso-Turc din 1828-1829, pe 2/14 septembrie 1829, a fost semnat Tratatul de la Adrianopol sau Pacea de la Adrianopol (azi Edirne, Turcia), un tratat  care a avut implicatii deosebite asupra Principatelor Române, Moldova şi Valahia, si a reconfigurat harta politica a Balcanilor.

Acest tratat  a fost semnat sub presiunea marilor puteri, în urma unui război declanşat de Rusia, cu mandat european. Turcia învinsă a fost nevoită să facă importante concesiuni  şi obligată să slăbească controlul asupra Tărilor româneşti.

În timp ce Rusia cauta să-şi mărească influenţa asupra sud-estului Europei , interesele economice englezeşti au jucat un rol decisiv. Anglia, în căutare de noi pieţe de desfacere şi de resurse, interesată în special de grîul românesc, ajunge pînă la gurile Dunării, unde se loveşte de monopolul turcesc asupra comerţului cu Principatele.

Prevederile tratatului cu privire la ţările române urmăreau  tocmai asigurarea condiţiilor prielnice comerţului liber şi dezvoltării capitaliste în principate.

Semnat la Adrianopol (Turcia Europeană) , tratatul prevedea recunoaşterea independenţei Greciei, autonomia Serbiei precum şi autonomia administrativă a Moldovei şi Valahiei (titlul V al acestui tratat), inclusiv retrocedarea celei din urmă cetăţilor turceşti de la Turnu Măgurele, Giurgiu şi Brăila.

Prevederile economice ale tratatului pentru Principatele Româneşti au constituit un puternic imbold pentru agricultură şi comerţ, scutindu-le de obligaţia de a aproviziona Constantinopolul şi recunoscîndu-le libertatea comerţului cu toate ţările.

Poarta a fost de asemenea de acord cu redactarea unor noi regulamente administrative referitoare la Principate, sub supravegherea Rusiei, şi a acceptat ocupaţia rusească din Principate, pînă la plata unor mari despăgubiri de război.

Prin tratat s-a consolidat astfel poziţia Rusiei în Principate, dar, totodată, s-au făcut paşi importanţi pentru împlinirea idealurilor boierilor reformatori, de scuturare a dominaţiei otomane.

Acum rămîneau valabile doar o parte a elementelor de suzeranitate otomană – tributul anual şi dreptul sultanului de a confirma alegerea domnilor.

 

Titlul V din Tratat prevedea:

 

“Deoarece cnezatele Moldovei şi Valahiei s-au supus în baza capitulaţiilor speciale puterii supreme a Porţii Strălucitoare şi deoarece Rusia s-a angajat să garanteze bunăstarea lor, atunci acestora li se păstrează toate drepturile, avantajele şi beneficiile, acordate în aceste capitulaţii sau acorduri, semnate între ambele case imperiale sau în hatti-şerifuri, editate anterior.

De aceea acestor cnezate li se acordă libertatea religioasă, securitatea deplină, administrarea populară locală şi dreptul de comerţ liber. Articolele suplimentare acordurilor anterioare, considerate necesare pentru ca aceste regiuni neapărat să se poată folosi de drepturile lor, specificate într-un document separat, care este şi va fi respectat identic cu celelalte părţi ale prezentului acord.”

Tratatul avea anexat “Actul osăbit pentru prinţipaturile Moldova şi Valahia” care prevedea:

    – raialele turceşti din stînga Dunării sunt restituite Valahiei;
    – autonomia administrativă;
    – domni pămînteni aleşi pe viaţă;
    – libertatea comerţului pentru toate produsele;
    – dreptul de navigaţie pe Dunăre cu vase proprii româneşti şi libera folosire a porturilor româneşti;
    – scutirea de obligaţia de aprovizionare a Porţii;
    – limitarea dreptului de intervenţie a Imperiului Otoman în Principate;
    – menţinerea ocupaţiei ruseşti pînă la plata despăgubirilor de război de către turci;
    – interdicţia pentru musulmani de a stăpîni pămînturi în Principate. 

Ţarul Nicolae l-a însărcinat pe Contele Pavel Kiseliov (Pavel Kiseleff), ofiţer energic şi bun administrator, cu  transpunerea în practică a prevederilor Tratatului de la Adrianopol.

El a preluat această funcţie în noiembrie 1829, la Bucureşti. De atunci şi pînă la încheierea mandatului său, în aprilie 1834, el a avut puteri aproape nelimitate în reorganizarea vieţii politice şi economice din Principate.

 

 

 

1848: In timpul celei de-a  treia Adunari naționale de la Blaj,  cei 60 000 de participanți  declară că nu recunosc “uniunea” Transilvaniei cu Ungaria  și reafirmă revendicările țărănimii iobage. Se formează oastea populară sub conducerea lui Avram Iancu.

 

 

 

 

1853: S-a născut chimistul german Wilhelm Otswald, laureat al premiului Nobel în 1909 (m.1932).

 

 

 

 

 

1870: Se incheie  Bătălia de la Sedan, desfășurată în cadrul războiului franco-prusac, în urma căreia trupele franceze au fost încercuite și înfrânte de cele prusace, provocând căderea celui de-al doilea imperiu al lui Napoleon al III-lea și proclamarea republicii și a Comunei din Paris.

 

 

 

După înfrângerea de la Sedan, împăratul Franţei Napoleon al III-lea se predă comandantului armatei prusac.

 

 

 

 

 

1935: S-a născut poetul român Damian Ureche (Elegie cu Francesca da Rimini, Spectacolul privirii) (m.15 ian. 1994).

 

 

 

1937: A încetat din viaţă Pierre de Coubertin, fondatorul Comitetului Olimpic Internaţional şi iniţiator al mişcării olimpice moderne. (n. ianuarie 1863).

 

 

 

 

 

 1943: Conducatorul Romaniei, maresalul Antonescu se întâlneste  în Germania  cu Adolf Hitler  pentru reconfirmarea alianței dintre cele două țări.

 

 

 

1945:  Japonia a semnat actul de capitulare necondiţionată, ceea ce a însemnat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945).

Armistițiul a fost semnat de reprezentanții Imperiului Japonez pe de-o parte și cei ai Aliaților: Statele Unite ale Americii, Republica China, Regatul Unit, Uniunea Sovietică, Australia, Dominionul Canadei, Guvernul provizoriu al Republicii Franceze, Olanda și Noua Zeelandă la bordul vasului de linie american “USS Missouri”, ancorat în Golful Tokyo pe 2 septembrie 1945

Vasul a avut un rol important în luptele din Pacific, iar preşedintele de atunci al Statelor Unite ale Americii (S.U.A.), Harry Truman, l-a preferat ca loc de desfăşurare a ceremoniei şi pentru faptul că purta numele statului în care s-a născut.

Trebuie menţionat faptul că ziua de 2 septembrie 1945 este uneori denumită impropriu – “Ziua victoriei asupra Japoniei“, deși acest termen este folosit de obicei pentru a denumi dată în care Împăratul Hirohito al Japoniei a acceptat termenii Declarației de la Potsdam şi anume 15 august 1945.

 

 

Delegaţia japoneză pe nava USS Missouri, 02.09.1945
Generalul japonez Umezu semnează actul de capitulare a Japoniei în faţa forţelor aliate

Delegaţia japoneză pe nava USS Missouri, 02.09.1945

Generalul japonez Umezu semnează actul de capitulare a Japoniei în faţa forţelor aliate

 

 Ceremonia de semnare, la bordul vasului american Missouri, a durat 23 de minute și a fost transmisă în toată lumea. Actul capitulării a fost semnat la început de ministrul de externe japonez Mamoru Shigemitsu “din ordinul și în numele împăratului Japoniei și a guvernului japonez ” și mai apoi de generalul Yoshijiro Umezu, șeful Marelui Stat Major, “din ordinul și în numele Cartierului general imperial japonez” la ora 9:04.

După aceasta au semant generalul american Douglas MacArthur, comandantul aliat suprem pe teatrul de luptă din Pacific. Au semnat ca martori generalul locotenent american Jonathan Mayhew Wainwright (care capitulase în Filipine) și generalul locotenent britanic Arthur Percival, (care capitulase în fața japonezilor în Singapore). Ultimii doi au primit ca suvenir cîte unul dintre cele trei stilouri cu care a fost semnat actul capitulării. Un al treilea stilou se păstrează în muzeul Academiei militare americane West Point.

Au semnat de asemenea:

- Amiralul Chester Nimitz pentru Statele Unite ale Americii,

- Generalul Hsu Yung-Ch’ang pentru Republica China,

- Amiralul Bruce Fraser pentru Regatul Unit,

- Generalul locotenent Kuzma Derevianko pentru Uniunea Sovietică,

- Generalul Thomas Blamey pentru Australia,

- Colonelul Lawrence Moore Cosgrave pentru Canada,

- Generalul Philippe Leclerc de Hautecloque pentru Franța,

- Viceamiralul C.E.L. Helfrich pentru Olanda

- Vicemareșalul aerului Leonard M. Isitt pentru Noua Zeelandă.

 

 

 

 

1958 : A fost inaugurat, la Bucureşti, Muzeul “George Enescu”.

 

 

 

 

 

1964:  S-a nascut popularul actor  american  Keanu Reeves, foarte cunoscut publicului larg datorita rolului jucat in filmul de succes Matrix.

 

 

 

 

 

 

 

1966: S-a nascut cunoscuta actrita mexicana Salma Hayek.

 

 

 

 

 

 

 

 

1969 : A încetat din viaţă Ho Chi Minh, preşedintele şi prim-ministru comunist al  Vietnamului; (n. 1890).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1973: A încetat din viaţă scriitorul J.R.R. Tolkien, autorul romanului „Hobbitul” şi al trilogiei „Stăpânul inelelor” (n. 3 ianuarie 1892)

 

 J.R.R. Tolkien

 

 

A fost profesor de anglo-saxona la Pembroke College, Oxford, din 1925 până în 1945 si profesor de limba si literatura engleza la Merton College, Oxford  din  1945 pana in 1959.

În anul 2008, prestigioasa publicatie The Times l-a pus pe locul 6 în lista celor mai buni scriitori britanici din 1945, pana in zilele noastre.

 

 

 

1991:  Naufragiul cargoului „Rostok”, sub pavilion ucrainean.

Nava ucraineană , care avea la bord 5.000 de tone de oţel, a eşuat la mila 31 a canalului Sulina în 2 septembrie 1991în dreptul comunei Partizani .

Timp de un an, navigaţia în zonă a fost blocată în totalitate, iar apoi pe canalul Sulina circulaţia navelor s-a desfăşurat cu greutate, alte zeci de nave eşuând de-a lungul anilor din cauza lăţimii mici a canalului.

Autorităţile din zonă au estimat că, din această cauză, pagubele înregistrate s-au ridicat la câteva zeci de milioane de dolari.

 

 

 

 

Consortiul “Rostock Remover”, care s-a obligat prin contract sa inlature rămăşiţele navei pana cel târziu la 1 iulie 2005, nu a reusit să scoată  epava decât în ianuarie 2006.

 

 

 

 

 

 

1995 : S-a deschis la  Cleveland, in statul american Ohio, Muzeul “Rock and Roll of Fame”, închinat celor mai influenți cântăreți și producători de muzică rock

 

 

 

 

 

 

2001: A încetat din viaţă marele chirurg sud african Christian Barnard, pionier al operaţiilor “pe cord deschis”; a realizat, în 1967, prima grefă a unei inimi umane, iar în 1971, o grefă inimă-plămâni (n. 8 noiembrie 1922)

 

 

 

 

 

2002: A încetat din viaţă Rodica Ojog-Braşoveanu, scriitoare de romane poliţiste (Enigmă la mansardă, Cocoşatul are alibi) (n. 28 august 1939)

 

 

 

 

 

 

 

 2002: Specialiștii Institutului Clinic Fundeni din Bucuresti  au realizat, în premieră națională, un transplant de măduvă în cazul leucemiei acute.

 

 

 

 

 

 

2005 : A încetat din viaţă Alexandru Paleologu, scriitor, diplomat si om politic (“Bunul simţ ca paradox”, “Souvenirs merveilleux de l’Ambassadeur de Golans”, “Sfidarea memoriei”, convorbiri cu Stelian Tănase, “Politeţea ca armă”); (n. 14 martie 1919).

 

 

 

 

 

 

 

 

Astazi este :

 

In Vietnam :  Ziua națională. Aniversarea proclamării independenței fata de Franta (1945) .

 

 

 

 

 

 

CALENDAR CRESTIN ORTODOX

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Mucenic Mamant

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sfantul Mucenic Mamant

 

 

 

 

Sfantul Mucenic Mamant  s-a nascut in Paflagonia (Asia Mica), din parinti crestini. Theodot si Rufina, parintii acestuia, pentru ca nu au lepadat credinta in Hristos, au fost intemnitati. Astfel, Sfantul Mamant s-a nascut in inchisoare.

Tatal sau moare inainte ca acesta sa se nasca, iar mama sa a trecut la cele vesnice dupa ce l-a nascut. Un inger i se descopera unei femei crestine, Amina, si ii porunceste sa mearga la temnita si sa-l ia pe Mamant.

Mamant nu a grait pana la varsta de cinci ani, iar cand a implinit aceasta varsta, primul cuvant pe care l-a rostit a fost “Mama”. Amina, vazand ca deseori copilul isi striga mama, i-a pus numele Mamant.

In vremea domniei lui Aurelian a fost o cruda prigoana impotriva crestinilor. Nu au fost iertati nici copiii.

 

Astfel, Mamant la varsta de cincisprezece ani ajunge inaintea imparatului si i se cere sa renunte la credinta in Hristos.

Mamant refuza si este supus la multe chinuri: biciuire, ardere cu faclii, ca in cele din urma sa fie aruncat in mare. Un inger al Domnului l-a scos din mare si l-a dus pe un munte de langa Cezareea. Aici fiarele salbatice s-au imblanzit datorita rugaciunilor acestuia.

Descoperit de persecutorii sai, este adus din nou la judecata si ucis.

 

Tot astazi, facem pomenirea:

- Sfintilor si Dreptilor Eleazar si Fineas, preoti ai Vechiului Legamant;
- Sfintilor 3.628 de Mucenici din Nicomidia;
- Sfantului Ierarh Ioan Postitorul, patriarhul Constantinopolului (582-595);
- Sfantului Diomid;
- Sfintilor Mucenici Aitala si Amun.

 

 

 

 

VIDEO: ASTAZI IN ISTORIE – TODAY IN HISTORY

 

 http://www.youtube.com/watch?v=KOWz3iZobHI

 

 

 

 

 

Bibliografie ( surse) :

 

Crestin Ortodox.ro; Istoria md; Mediafax.ro; Wikipedia.ro

02/09/2014 Posted by | DIVERSE | Scrie un comentariu

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 351 other followers